România, pe marginea prăpastiei financiare. Erste anunță risc major de retrogradare

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Europa Centrală și de Est, potrivit Erste Group Research, din cauza cheltuielilor ridicate și a blocajului politic care îngreunează reformele fiscale și crește costurile de împrumut pe piețele financiare.

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Europa Centrală și de Est

Un raport recent publicat de Erste Group Research trage un semnal de alarmă puternic asupra stabilității financiare a României. În timp ce alte state din Europa Centrală și de Est încearcă să își controleze cheltuielile, România se confruntă cu o combinație riscantă de factori: cel mai mare deficit bugetar din regiune și o criză politică ce plasează Guvernul de la București într-o poziție fragilă. Deși nivelul datoriei publice, de aproximativ 60% din PIB, rămâne sub media Uniunii Europene de 81,7%, problema majoră este ritmul accelerat al creșterii deficitului bugetar.

Datele comparative arată că România înregistrează un deficit estimat la -7,9% din PIB pentru 2025, depășind Polonia, care are -7,3% și o datorie publică de 59% din PIB. Ungaria prezintă un deficit de -4,7% și o datorie de 74,6%, în timp ce Cehia are o situație mult mai echilibrată, cu un deficit de -2,1% și o datorie de 44,3% din PIB. Media Uniunii Europene se situează la un deficit de -3,1% și o datorie publică de 81,7% din PIB, ceea ce evidențiază poziția vulnerabilă a României în acest context regional.

Potrivit raportului, există riscul ca România să fie retrogradată din categoria „investment grade”, ceea ce ar afecta semnificativ atractivitatea pentru investitori, în cazul în care perspectivele fiscale nu se îmbunătățesc rapid. Spre deosebire de Polonia, care a elaborat deja un plan de reducere graduală a deficitului, România pare să nu fi făcut progrese concrete în această direcție.

Situația economică este complicată și de instabilitatea politică. Partidul Social Democrat (PSD), cea mai mare formațiune parlamentară, a decis retragerea miniștrilor din guvern, lăsând Partidul Național Liberal (PNL) să conducă un executiv minoritar. Această ruptură este rezultatul unor neînțelegeri profunde privind măsurile de austeritate, un subiect sensibil care afectează direct popularitatea partidelor aflate la putere.

În lipsa unei majorități parlamentare, adoptarea reformelor fiscale necesare pentru stabilizarea economiei și recâștigarea încrederii piețelor devine extrem de dificilă, amplificând riscurile deja existente asupra echilibrului financiar al țării.

Costurile de împrumut ale României au crescut pe fondul crizei politice interne

Piețele financiare au reacționat rapid la incertitudinea politică din București, iar acest lucru s-a văzut în costurile de împrumut ale României. Randamentele obligațiunilor pe termen lung au ajuns în jur de 7%, ceea ce arată că investitorii consideră țara mai riscantă decât înainte. Situația este complicată și de contextul internațional. Problemele din Strâmtoarea Ormuz au dus la creșterea prețului petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril. Această creștere pune presiune pe inflație și pe monedele din regiune, care deja s-au slăbit față de euro de la începutul săptămânii.

Analiștii de la Erste Group Research au avertizat că sustenabilitatea datoriei României ar putea deveni o problemă serioasă dacă măsurile de reducere a cheltuielilor sunt amânate.

„Sustenabilitatea datoriei este sub semnul întrebării dacă strângerea curelei este amânată”, au spus analiștii financiari.