România păstrează 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate, după negocierile cu Comisia Europeană

România va păstra 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate, după negocierile purtate în iunie cu Comisia Europeană, a anunțat secretarul de stat Horațiu Cosma. Fondurile vor susține proiecte majore de transport, iar noile condiții de finanțare reduc riscul pierderii banilor europeni din cauza întârzierilor.

România păstrează 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate, după negocierile cu Comisia Europeană

România va păstra 4,7 miliarde de euro destinate investițiilor în infrastructura de transport prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma ultimei runde de negocieri cu Comisia Europeană înainte de termenul-limită din luna august, a anunțat marți, 23 iunie, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma.

Potrivit acestuia, România a obținut un rezultat favorabil pentru proiectele majore de transport, reușind să atragă integral fondurile europene nerambursabile în valoare de 2,1 miliarde de euro alocate sectorului prin PNRR.

Cosma a precizat că va continua finanțarea tuturor sectoarelor Autostrăzii Moldovei A7, pe tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani, precum și a lotului lipsă dintre Margina și Holdea de pe Autostrada A1. De asemenea, primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj – Oradea au fost transferate pe componenta de grant, având un grad avansat de execuție și șanse ridicate de a îndeplini jaloanele europene până la finalul verii.

Totodată, oficialul a arătat că Autostrada Bacău – Pașcani va fi finanțată integral din componenta de împrumut a PNRR.

Cosma a subliniat că, în urma negocierilor purtate cu Comisia Europeană, cu sprijinul premierului Ilie Bolojan, al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, al ministrului Transporturilor, Radu Miruță, precum și al echipelor tehnice din Ministerul Transporturilor și MIPE, România a obținut posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe tronsoanele A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea.

În opinia sa, această modificare schimbă semnificativ modul de gestionare a riscurilor, deoarece eventualele finalizări parțiale ale unor sectoare până la termenul-limită nu vor mai atrage penalizări consistente, ci vor permite efectuarea plăților în funcție de progresul efectiv realizat.

Cosma a explicat că întârzierile înregistrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și nerespectarea unor termene asumate nu vor mai conduce automat la pierderi masive de fonduri europene pentru România. Acesta a adăugat că țara noastră își menține accesul la finanțare europeană în condiții avantajoase, beneficiind de costurile de împrumut ale Comisiei Europene, considerate mai favorabile decât cele care ar putea fi obținute individual de pe piețele financiare.

Cosma a transmis că, în următoarele două luni, autoritățile vor continua să lucreze pentru accelerarea progresului pe toate proiectele și pentru atingerea țintelor asumate până la 31 august. El a subliniat că obiectivul final rămâne deschiderea circulației pe întreaga Autostradă A7 până la Pașcani și finalizarea ultimilor kilometri lipsă ai Autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea.

Lucrările pe lotul Chiribiș – Biharia al Autostrăzii Transilvania au ajuns la 60%. Autoritățile estimează deschiderea circulației până la finalul anului

Lucrările pe lotul Chiribiș – Biharia al Autostrăzii Transilvania (A3) au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 60%, iar șantierul avansează într-un ritm susținut către obiectivul deschiderii circulației până la sfârșitul acestui an, a anunțat luni, 22 iunie, Cosma.

Potrivit oficialului, constructorul român mobilizat pe șantier lucrează intens pe cei 28,5 kilometri ai lotului, iar progresul este vizibil în teren. Acesta a precizat că lucrările de umpluturi de pământ, care însumează peste 1,5 milioane de metri cubi, sunt aproape finalizate pe întreg corpul autostrăzii.

Cosma a arătat că pe șantier se desfășoară în prezent lucrări ample de asfaltare, utilizându-se un echipament nou care permite așternerea asfaltului pe întreaga lățime a unui sens de circulație dintr-o singură trecere. De asemenea, aproximativ 3.000 de tone de asfalt sunt puse zilnic în operă, din totalul de aproape 300.000 de tone necesare pentru finalizarea proiectului.

În zilele următoare vor fi montate grinzile la podul peste pârâul Ghepeșu, considerat structura principală a lotului și ultima care nu are încă montate aceste elemente. Podul are o lungime de aproximativ 120 de metri. Ritmul de lucru este unul foarte bun. Cosma și-a exprimat optimismul că circulația va putea fi deschisă pe acest sector al Autostrăzii Transilvania până la sfârșitul anului, înainte de termenul contractual.

Totodată, Cosma a afirmat că anul 2026 va reprezenta un an record pentru Autostrada A3. Potrivit acestuia, odată cu deschiderea celor aproximativ 100 de kilometri de autostradă aflați în prezent în execuție, șoferii vor putea circula pe Autostrada Transilvania de la Târgu Mureș până la Oradea, singura excepție fiind sectorul Meseș, care urmează să intre în faza de execuție spre finalul acestui an.

Secretarul de stat a subliniat că fiecare kilometru de autostradă finalizat contribuie la realizarea unei conexiuni rapide și sigure între centrul țării și granița de vest, cu efecte economice importante pentru comunitățile aflate de-a lungul traseului.

Circulația pe tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului al Autostrăzii Transilvania va fi deschisă în luna iulie

Circulația pe sectorul de autostradă dintre Zimbor și Poarta Sălajului, parte a Autostrăzii Transilvania (A3), va fi deschisă în luna iulie, după finalizarea procedurilor de recepție a lucrărilor, a anunțat duminică, 21 iunie, Cosma. Potrivit oficialului, tronsonul are o lungime de aproximativ 12 kilometri și este considerat unul dintre cele mai dificile sectoare construite până acum pe Autostrada Transilvania, din cauza provocărilor tehnice generate de relieful zonei.

Cosma a precizat că proiectul include lucrări complexe de infrastructură, printre care viaducte cu o lungime cumulată de peste trei kilometri și înălțimi de până la 50 de metri, peste cinci milioane de metri cubi de excavații, aproximativ patru kilometri de ziduri de sprijin, sute de ancore și mii de drenuri, precum și numeroase lucrări de consolidare destinate stabilizării versanților și asigurării durabilității autostrăzii.

Secretarul de stat a arătat că antreprenorul român execută în prezent ultimele lucrări la nodul rutier Românași și intervine pentru remedierea ultimei alunecări de teren apărute pe un debleu al autostrăzii. În paralel, specialiștii Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) au început testele și verificările necesare pentru recepția lucrărilor.

Oficialul a mai anunțat că pe sectorul următor, dintre Zimbor și Nădășelu, lucrările continuă într-un ritm susținut. Potrivit acestuia, se construiesc noile viaducte de la Nădășelu și Mihăiești, se realizează umpluturile la rampele podurilor, se remediază alunecările de teren, iar echipele din teren execută lucrări de asfaltare, montare a parapetelor și aplicare a marcajelor rutiere.

Cosma a estimat că antreprenorul român va finaliza principalele lucrări de pe sectorul său în luna august, în timp ce constructorul turc ar urma să finalizeze până la sfârșitul anului noile viaducte aflate în execuție, ceea ce ar permite deschiderea circulației pe întregul tronson.

Secretarul de stat a apreciat că anul 2026 va fi unul dintre cei mai importanți ani pentru dezvoltarea Autostrăzii Transilvania, având în vedere că aproximativ 100 de kilometri noi de autostradă urmează să fie dați în trafic în județele Sălaj, Cluj și Bihor.

În ceea ce privește etapele viitoare ale proiectului, Cosma a subliniat că cel mai dificil sector rămâne cel din zona Zalăului, unde este prevăzută construirea Tunelului Meseș. Acesta a menționat că viitorul tunel, considerat cel mai lung tunel rutier din România, va reprezenta una dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură rutieră realizate în țară.