România trebuie să îşi regândească modul în care acordă ajutoare de stat
România trebuie să îşi regândească modul în care acordă ajutoare de stat, în condiţiile în care limitările bugetare nu permit derularea unor programe de sprijin comparabile cu cele implementate de alte economii europene.
Mesajul a fost transmis vineri de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, în cadrul unei conferinţe de specialitate, unde a subliniat că soluţia realistă pentru Guvern este folosirea instrumentelor financiare care nu presupun alocări directe de bani, notează Agerpres.
Chiriţoiu a explicat că România nu dispune de resursele necesare pentru a replica schemele generoase anunţate de state precum Germania, care poate sprijini companiile mari cu miliarde de euro în contextul costurilor energetice crescute.
„Ajutoare de stat trebuie să dăm. (…) Problema este că nu avem bani. Alte ţări au bani. Germania a anunţat scheme de 6 miliarde de euro pentru reducerea costurilor la energie pentru marii consumatori. Noi nu avem sume similare, pentru că avem cel mai mare deficit bugetar. Deci, ei pot să cheltuiască, noi nu putem să cheltuim.
Noi va trebui să învăţăm să dăm ajutoare de stat care să ne coste puţin. Recomandarea noastră către Guvern este să ne concentrăm pe instrumente financiare, în special garanţii din partea statului, deci garantare de stat a creditelor sau alte mecanisme similare de intervenţie, care nu înseamnă cash direct”, a subliniat preşedintele autorităţii.
Acesta a reamintit că mecanismele de garantare au funcţionat eficient în trecut, exemplul dat fiind IMM Invest, program derulat prin Fondul de Garantare şi Contragarantare în timpul pandemiei, considerat una dintre cele mai eficiente forme de sprijin la acel moment. Potrivit lui Chiriţoiu, costurile aferente garanţiilor au fost reduse, iar riscurile asumate de stat s-au confirmat drept gestionabile.
Presiunea preţurilor la energie şi riscul pierderii competitivităţii industriale
Un alt punct central al intervenţiei sale a vizat costurile ridicate ale energiei din Europa şi impactul acestora asupra industriei româneşti. Oficialul consideră că statul trebuie să se implice în identificarea unor formule prin care marii consumatori industriali să beneficieze de energie la preţuri care le permit să concureze atât pe piaţa europeană, cât şi la nivel global.
„Pe energie, va trebui să găsim o soluţie pentru marii consumatori. (…) În Europa avem o energie scumpă – din intenţie e scumpă, nu e o întâmplare, e rezultatul unor alegeri pe care le-am făcut în Europa”, a remarcat Chiriţoiu, arătând că sprijinirea unor companii precum Alro sau Sidex ar trebui tratată ca prioritate de instituţiile statului.
El a subliniat că România are, totuşi, un avantaj important: producţia internă de energie. Ţara dispune de un mix energetic în expansiune, cu investiţii în regenerabile şi cu noi capacităţi pe gaz care urmează să intre în exploatare. Cu toate acestea, stabilitatea din piaţă rămâne o provocare.
„Energie avem în România, se produce multă energie (…). Problema este cum putem organiza piaţa şi cum poate statul să sprijine ca să avem stabilitate în piaţă”, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Rolul Consiliului Concurenţei: recomandări, dar şi aplicarea sancţiunilor
Chiriţoiu a precizat că instituţia pe care o conduce îşi va continua rolul de a oferi expertiză Guvernului şi autorităţilor publice, însă va acţiona ferm atunci când detectează comportamente anticoncurenţiale.
„Noi, la Consiliu, cât ne pricepem noi, o să emitem în continuare sfaturi către Guvern, către autorităţi, dar, în acelaşi timp, desigur, vom folosi şi mijloace pe care le avem noi. (…) E o bâtă mare”, a punctat oficialul, explicând că intervenţiile punitive sunt aplicate cu prudenţă, dar reprezintă un instrument solid pentru menţinerea unui mediu concurenţial corect.
El a afirmat că instituţia va continua să urmărească modul în care companiile mari interacţionează cu firmele mici, astfel încât piaţa să rămână echilibrată şi accesibilă pentru toţi actorii economici.
Conferinţa Consiliului Concurenţei
Declaraţiile au fost făcute la evenimentul „Evoluţia concurenţei din sectoare cheie sub impactul tranziţiei energetice şi digitalizării”, unde a fost prezentat şi Raportul privind concurenţa în sectoare cheie – 2025. La conferinţă au participat reprezentanţi ai autorităţilor centrale, ai Comisiei Europene, ai OCDE, ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile, reflectând interesul major faţă de politicile concurenţiale într-un context economic şi energetic în continuă schimbare.
