România, la un pas de recesiune. Iancu Guda: Mai avem doar 9 luni. Riscăm un euro spre 6 lei, inflație foarte mare

Economistul Iancu Guda avertizează că România riscă o recesiune gravă dacă nu vor fi implementate reforme fiscale până în vara anului 2026. El spune că administrația publică trebuie urgent restructurată pentru echilibru economic.

România mai are nouă luni să evite recesiunea și retrogradarea la rating „junk”

Economistul Iancu Guda a avertizat că România mai are mai puțin de un an pentru a evita o recesiune puternică și măsuri dure de austeritate. El a spus că Guvernul trebuie să adopte pachetele 3 și 4 de reforme cel târziu până în iunie 2026. Dacă acest lucru nu se întâmplă, agențiile de rating ar putea retrograda România la categoria „junk”, adică țară cu risc mare, ceea ce ar însemna începutul unei crize economice serioase.

Guda a explicat că România mai are în jur de nouă luni de încredere din partea instituțiilor internaționale. El a spus că majorările de taxe făcute recent au ajutat doar temporar, pentru a menține ratingul de țară și a câștiga timp până în vara viitoare. Totuși, aceste măsuri nu rezolvă problemele de fond. România trebuie să arate că face reforme reale – să reducă cheltuielile, să îmbunătățească colectarea taxelor, să digitalizeze ANAF-ul, să limiteze corupția și economia subterană.

Economistul a avertizat că, dacă reformele nu vor fi făcute până în mai–iunie 2026, România riscă să fie retrogradată. Acest lucru ar duce la creșterea dobânzilor, la un deficit greu de finanțat și, în final, la intervenția unor instituții precum FMI, care ar impune condiții stricte. El a spus că ar fi mai bine ca autoritățile române să facă reformele singure, în mod controlat, decât să fie forțate din exterior.

Guda a mai explicat că investitorii reevaluează situația României la fiecare trei luni, iar următoarea evaluare importantă va fi în vara anului viitor. El a spus că, dacă România ajunge în categoria „nerecomandată investițiilor”, dobânzile la care statul se împrumută vor crește cu 2-3%, ajungând peste 10%. Asta ar duce la retrageri de capital, la scăderea valorii leului până spre 6 lei pentru un euro și la o inflație mare, deoarece importurile s-ar scumpi.

Guda a avertizat că, fără reforme făcute până vara viitoare, România se va confrunta cu o inflație mare, recesiune, dobânzi uriașe și măsuri de austeritate mult mai dure în a doua parte a anului 2026.

„România mai are din punctul meu de vedere încă nouă luni. România mai are timp de încredere din partea instituțiilor de credite internaționale până la sfârșitul primului semestru din 2026. De ce? Au fost crescute taxele în primă fază, ca să recredibilizăm România, să ne păstrăm ratingul de țară, să nu trecem în junk și să mai câștigăm timp.

Cu aceste creșteri de taxe noi nu am rezolvat cauza, am mai câștigat niște timp, posibil până în vara anului viitor, ca să facem reforme și să convingem pe termen lung creditorii care cumpără obligațiunile de stat și finanțează deficitul fiscal, că România se reformează nu doar prin creșteri de taxe, ci și prin scăderi de cheltuieli și colectarea eficientă, digitalizarea ANAF, reducerea corupției și reducerea economiei subterane. Dacă noi nu facem aceste măsuri, Pachetele 3 și 4, până în luna mai-iunie anul viitor pur și simplu riscăm să trecem în junk.

O să vină alții, FMI sau cine o să ne dea bani condiționat de reforme. Nu e un lucru neapărat tragic, dar ar fi mai înțelept să intervenim noi, local, chirurgical și să nu vină creditorii internaționali să impună reforme gândite mai superficial din afară.

O trecere în zona nerecomandată investițiilor înseamnă o scumpire a dobânzilor la care se împrumută statul cu 2-3% adică depășim 10%. 70% din datoria statului este tranzacționabilă la bursă, vor fi retrageri de capital, riscăm depreciere de monedă până spre 6 lei, asta înseamnă inflație foarte mare pentru că avem foarte multe importuri care se vor scumpi.

O să avem un puseu inflaționist atât de mare și o recesiune atât de dură cu dobânzi foarte mari care vor descuraja creditele, încât austeritatea din semestrul 2 2026 va fi mult mai dură dacă nu facem pachetele 3 și 4 acum, până în vara 2026. Ulterior va trebui să facem pachete de austeritate mult mai dure pentru că se vor suprapune și problemelor din economie”, a avertizat el, potrivit Antena 3 CNN.

Inflația rămâne aproape de 10% până la sfârșitul anului, apoi scade la 4-5% din vara viitoare

Economistul a spus că inflația va rămâne ridicată până la începutul anului viitor. El a explicat că firmele se vor confrunta cu scăderea vânzărilor, iar creșterea costurilor nu va mai putea fi transferată către cumpărători.

El a precizat că în prezent inflația este aproape de 10%, ceea ce reprezintă un vârf. Potrivit lui, principalele cauze ale scumpirilor sunt creșterea TVA-ului din august, de la 19% la 21%, și liberalizarea prețurilor la energie. Economistul a observat că, deși cererea a scăzut două luni la rând, prețurile au continuat să crească, deși în mod normal ar fi trebuit să se reducă.

El a explicat că salariile cresc de două ori mai lent decât inflația, ceea ce face ca puterea de cumpărare să scadă cu aproximativ 5%. Practic, dacă inflația este de 10% și salariile cresc doar cu 5%, oamenii devin mai săraci. Pe termen scurt, de 3-4 luni, inflația este cauzată mai ales de creșterea costurilor pentru companii — la taxe, energie și salarii —, iar aceste costuri se văd imediat în prețuri.

Economistul a spus că acest ritm de scumpire nu poate continua mult timp. În prima fază, firmele au mărit prețurile produselor pentru a acoperi creșterea TVA-ului, dar în curând nu vor mai putea face asta, pentru că oamenii, având venituri mai mici, nu vor mai cumpăra la fel de mult. Astfel, companiile riscă să rămână cu marfa nevândută — lucru care deja se observă prin creșterea stocurilor.

El consideră că, în următoarele luni, ritmul scumpirilor se va reduce. Economistul estimează că până la sfârșitul anului inflația va rămâne în jur de 10%, iar din ianuarie anul viitor va începe să scadă treptat, ajungând spre 4–5% până în august.

„Cred că suntem deja pe acest vârf cu o inflație aproape de 10%. Creșterea TVA din august, de la 19% la 21% și liberalizarea prețurilor la energie sunt principalii doi factori care au dus la creșterea prețurilor în această perioadă, deși paradoxal, când cererea scade prețurile scad și avem o scădere a cererii pentru două luni consecutive, deoarece salariul crește de două ori mai lent decât inflația.

Scade puterea de cumpărare, populația pe medie sărăcește cu 5% pentru că ai la inflație creștere medie de 10% și salariul crește cu 5%, dar avem pe termen scurt, 3-4 luni, o inflație de cost, adică o creștere a costurilor companiilor cu taxele, cu energia, cu salariile și asta se vede imediat în preț.

În primă fază au scumpit produsele finale pentru că a crescut TVA, dar și companiile vor trebui să renunțe să absoarbă o parte din aceste costuri pentru că scumpind prețurile finale și transferând către clienți care au putere de cumpărare în scădere vor rămâne cu marfa blocată. Vedem deja o creștere a stocurilor companiilor. În perioada următoare vom începe să vedem o temperare a creșterii prețurilor”, a precizat el.

România are reforme urgente în administrația publică pentru a evita noi creșteri de taxe

Economistul a spus că este nevoie de reforme serioase în administrația publică. El a explicat că acest sector nu suportă suficient efort comparativ cu mediul privat și că amânarea reformelor din pachetele 3 și 4 este o mare problemă. El a considerat că este esențial, pentru echilibrul social, ca și statul să reducă cheltuielile, nu doar firmele și angajații din mediul privat. Potrivit lui, sectorul privat a fost deja afectat de creșterea taxelor, care s-au reflectat în prețuri și au dus la inflație.

Economistul a avertizat că, dacă nu se fac reforme, există riscul ca anul viitor, în primul sau al doilea trimestru, să urmeze o nouă majorare de taxe — poate chiar o creștere a TVA-ului la 23-24%, ceea ce ar fi inacceptabil.

El a subliniat că, între timp, trebuie făcute reforme reale în sistemul de salarizare, la pensiile speciale, în companiile de stat și în administrația locală și centrală, astfel încât programul de guvernare să fie pus în aplicare corect.

„Unde nu văd eu că se suferă suficient și proporțional este administrația publică, în special amânarea reformelor din pachetele 3 și 4 și cred că este vital pentru echilibrul social ca sectorul privat să vadă și o reducere a costurilor proporțională și în partea de administrație publică. Sectorul privat a suferit deja și suferă. Companiile o să înceapă să sufere pentru că taxele mai mari s-au transferat în prețuri, deci în inflație și vedem în primul trimestru sau în al doilea trimestru de anul viitor o altă majorare de taxe?

Poate TVA la 23-24%? Este inacceptbil! Între timp trebuie să vedem reforme consistente pe partea de salarizare, pensii speciale, companiile de stat și reformă în administrația locală și centrală, astfel încât să se pună în aplicare acest program de guvernare”, a punctat el.