Diferențe uriașe între statele UE la costul energiei: tarife record în Germania și Suedia, România are prețuri foarte mici la gaz
SURSA FOTO: Dreamstime - energie electrică, gaze naturale
Prețurile la electricitate și gaze naturale au continuat să crească accelerat în prima jumătate a anului 2025 în întreaga Europă, amplificând diferențele deja mari dintre statele vestice și cele estice. Datele Eurostat arată că România rămâne printre țările cu cele mai mici tarife la gaz din UE, în timp ce Germania se menține în fruntea clasamentului celor mai scumpe țări la electricitate. Ajustate la puterea de cumpărare, diferențele dintre state se reduc, dar disparitățile semnificative persistă în tot continentul.
Prețurile la electricitate și gaze au urcat puternic în 2025 în toată Europa. România rămâne printre țările cu cele mai mici tarife la gaz, în timp ce Germania conduce clasamentul scumpirilor la electricitate
Prețurile la electricitate și gaze naturale pentru gospodăriile din Europa au continuat să urce puternic în prima jumătate a anului 2025, pe fondul dezechilibrelor persistente din piețele energetice, generate de războiul din Ucraina și de diferențele semnificative dintre politicile naționale ale statelor europene.
Datele publicate de Eurostat și analizate de Euronews.com arată un decalaj tot mai accentuat între cele mai scumpe și cele mai ieftine țări din regiune, atât în ceea ce privește electricitatea, cât și gazul natural.
România s-a situat printre statele cu cele mai reduse prețuri la gaz în UE, alături de Ungaria și Croația, în timp ce Germania a înregistrat cele mai mari prețuri la electricitate pentru consumatorii casnici.
Diferențe majore între Vest și Est: electricitatea, de peste șase ori mai scumpă în Germania decât în Turcia
În prima jumătate a anului 2025, prețurile la electricitate pentru gospodării au variat considerabil, de la 6,2 euro pentru 100 kWh în Turcia, până la 38,4 euro în Germania. Media europeană, calculată pentru cele 38 de țări analizate — inclusiv state membre UE, state candidate și țări AELS — s-a situat la 28,7 euro pentru 100 kWh.
Germania a rămas cea mai scumpă țară în privința electricității rezidențiale, fiind urmată de Belgia (35,7 euro), Danemarca (34,9 euro), precum și de alte state vestice precum Italia, Irlanda și Cehia, unde tarifele au depășit pragul de 30 de euro pentru 100 kWh.
La polul opus, țările din Europa de Est și unele state candidate au raportat tarife mult mai reduse, sub 10 euro pentru 100 kWh. Turcia, Georgia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru se numără printre țările cu cele mai mici prețuri nominale. Dintre statele membre UE, Ungaria a avut cel mai redus tarif — 10,4 euro pentru 100 kWh — plasându-se mult sub media blocului comunitar. Franța (26,6 euro) și Spania (26,1 euro) s-au situat, de asemenea, sub media UE, în ciuda presiunilor generate de volatilitatea pieței.
Specialiștii companiei de consultanță VaasaETT au explicat că diferențele sunt determinate de factori precum structura mixurilor energetice, strategiile de achiziție ale furnizorilor, subvențiile încrucișate, precum și particularități ale sistemelor tarifare naționale.
Ei au arătat că politicile energetice diferite, nivelul de integrare pe piețele regionale, existența sau absența subvențiilor și dependența de combustibili fosili importanți — în special gazele — continuă să influențeze masiv prețurile resimțite de populație.
Puterea de cumpărare reduce parțial decalajele: diferențele se atenuează în PPS, dar rămân semnificative
La o analiză ajustată în funcție de PPS (standardul puterii de cumpărare), diferențele dintre țări devin mai estompate. Această ajustare ține cont de faptul că valoarea unui euro diferă considerabil între state — de exemplu, aceeași sumă poate acoperi chiria pe o lună în Germania, dar două sau chiar trei luni în Bulgaria.
În termeni PPS, costurile energiei electrice au variat între 12,8 PPS în Islanda și 39,2 PPS în Cehia, Polonia clasându-se pe locul al doilea, cu 35 PPS. Germania și Italia au depășit, la rândul lor, 34 PPS, intrând în primele cinci țări cu cele mai ridicate valori ajustate.
La coada clasamentului s-au aflat Malta (13,7 PPS), Turcia (14 PPS) și Ungaria (15 PPS). Țările nordice, în special Norvegia (16 PPS) și Finlanda (18,7 PPS), au raportat costuri semnificativ mai mici ajustate la puterea de cumpărare, iar Suedia s-a situat sub media UE de 28,6 PPS.
În ceea ce privește evoluțiile recente, prețurile la electricitate au rămas relativ stabile în majoritatea țărilor, variind cu mai puțin de 10% între primele semestre ale anilor 2024 și 2025. Totuși, unele state au înregistrat creșteri considerabile în monedele naționale.
Moldova și Turcia au consemnat majorări de peste 50%, în timp ce în interiorul UE, Luxemburg și Irlanda au avut creșteri de peste 25%. Pe de altă parte, Slovenia, Finlanda și Cipru au raportat cele mai mari scăderi, de peste 9%.
Gazele naturale: România și Ungaria, printre cele mai ieftine țări din UE, în timp ce Suedia conduce clasamentul scumpirilor
Situația prețurilor la gazele naturale pentru gospodării a arătat diferențe la fel de mari. În prima jumătate a anului 2025, Suedia a raportat cel mai ridicat preț din Europa — 21,3 euro pentru 100 kWh. Au urmat Țările de Jos (16,2 euro) și Danemarca (13,1 euro). Media UE s-a situat la 11,4 euro.
La polul opus, Georgia a consemnat cel mai mic preț nominal la gaz — doar 1,7 euro pentru 100 kWh — urmată de Turcia (2,1 euro). România (5,59 euro), Ungaria (3,07 euro) și Croația (4,61 euro) s-au numărat printre statele cu cele mai mici prețuri la gaz din UE, potrivit datelor Eurostat.
Dintre marile economii ale blocului comunitar, Franța a raportat cel mai ridicat preț la gaz — 13 euro — urmată de Italia (12,4 euro) și Germania (12,2 euro). Spania a rămas cea mai ieftină dintre economiile majore, cu 8,6 euro pentru 100 kWh.
Experții VaasaETT au subliniat că diferențele sunt influențate de strategiile naționale de achiziție, stocare și tarifare, de nivelul interconectării cu alte piețe, de condițiile meteorologice, dar și de structurile de subvenționare. Țările dependente de importurile din piețe volatile au resimțit cel mai puternic șocurile.
Clasamentul se schimbă în PPS: Ungaria, cea mai ieftină din UE, Macedonia de Nord – surpriza clasamentului
Ajustate la puterea de cumpărare, prețurile la gaze oferă o imagine diferită. Suedia a rămas pe primul loc, cu 17,6 PPS, în timp ce Ungaria a raportat cel mai scăzut preț ajustat din UE — doar 4,4 PPS. O excepție notabilă a fost Macedonia de Nord, care a avut un nivel de 24,1 PPS, deși prețul nominal a fost de 12,2 euro, ceea ce a evidențiat un raport nefavorabil între costuri și veniturile populației.
Creșterile anuale ale prețurilor la gaz în monede locale au fost cele mai mari în Turcia (28,2%), Macedonia de Nord (26%), Estonia (23,9%), Bulgaria (23,6%) și Suedia (20,9%). În schimb, Slovenia (-12,7%), Austria (-11,5%) și Cehia (-10,9%) au raportat scăderi semnificative de peste 10%.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





