Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsRomânia, la un pas de „junk”, potrivit BNR
Autoritățile române depun eforturi consistente pentru a menține ratingul de țară în categoria recomandată investițiilor, evitând o eventuală retrogradare în zona speculativă, potrivit unei analize publicate pe blogul Opinii al Banca Națională a României.
Analiza este semnată de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, care atrage atenția asupra implicațiilor majore ale unei astfel de decizii.
„Autorităţile române fac o adevărată echilibristică pentru ca ratingul României să nu ajungă în categoria „junk” („investiţii speculative”), ceea ce ar îngreuna accesul ţării pe pieţele de finanţare şi ar duce la creşterea costurilor împrumuturilor. Dacă România se va împrumuta mai scump, la fel vor face şi firmele româneşti. În general, datorită multor aspecte tehnice implicate, subiectul ratingurilor de credit rămâne o nebuloasă pentru marele public şi, în unele cazuri, chiar şi pentru analiştii economici”, arată Bichi.
Ce înseamnă ratingul de țară și de ce contează
Potrivit oficialului BNR, ratingul de credit reprezintă o evaluare realizată de agenții independente, care analizează capacitatea și voința unui stat sau a unei entități de a-și plăti datoriile la timp.
„O agenţie de rating este o persoană juridică independentă a cărei activitate include acordarea, cu titlu profesional, de ratinguri (note/calificative) de credit. Calificativele au în vedere evaluarea prospectivă a riscului de credit al emitenţilor sau al obligaţiilor financiare”, a precizat consilierul guvernatorului BNR.
Aceste evaluări au rolul de a reduce incertitudinea pentru investitori și de a oferi o imagine clară asupra riscului financiar.
„raţiunea primară a existenţei agenţiilor de rating este de a reduce asimetria informaţională dintre emitentul unui instrument financiar şi investitori în ceea ce priveşte capacitatea şi voinţa acestuia de a face plăţi la timp în contul datoriilor sale”.
Piața globală a ratingurilor este dominată de câteva agenții majore, cunoscute drept „Big Three”.
„Sectorul agenţiilor de rating este foarte concentrat, fiind alcătuit din câţiva jucători importanţi la nivel global (Standard&Poor’s – S&P, Moody’s şi FitchRatings), aşa-numitele „Big Three”, şi diverse agenţii minore (regionale sau strict specializate)”, se mai arată în document.
Aceste instituții influențează direct costurile de finanțare ale statelor și ale companiilor, prin calificativele acordate.
România, la limita „investment grade”
Analiza face referire și la cel mai recent rating acordat României de către Standard & Poor’s, la începutul lunii aprilie 2026.
„În comentariul său privind acţiunea de rating, agenţia precizează, ca titlu, următoarele: România ratinguri confirmate ‘BBB-/A-3’; Perspectivă negativă. Vom recunoaşte din start, din referirea la România, că ne aflăm în faţa unui rating suveran, un rating privind emitentul, care arată capacitatea generală a ţării noastre de a-şi onora obligaţiile financiare faţă de creditori privaţi comerciali. Fiind familiarizaţi cu scările de rating, vom identifica nota acordată BBB- ca reprezentând o treaptă de rating pe termen lung, ce se înscrie în categoria „recomandat pentru investiţii”. Poziţia respectivă reprezintă însă ultima treaptă înainte de trecerea în categoria „junk” şi de materializarea efectelor negative ale unei asemenea evoluţii”, a explicat Cristian Bichi.
Astfel, România se află la limita inferioară a categoriei „investment grade”, iar o eventuală retrogradare ar însemna trecerea în zona „nerecomandată pentru investiții”.
Ce înseamnă perspectiva negativă și riscurile pentru economie
„Acelaşi rating a fost acordat şi obligaţiilor individuale de prim rang şi negarantate ale guvernului. Perspectiva indicată este negativă, ceea ce indică sensul unei posibile schimbări de rating (înrăutăţirea sa), într-un orizont de timp de doi ani. Subliniez că perspectiva respectivă nu însemnă că neapărat un astfel de eveniment va avea loc. După cum precizează S&P, perspectiva poate deveni „stabilă”, dacă deficitul extern şi cel fiscal se vor îngusta substanţial, cu sprijinul unei relansări a creşterii economice”, a adăugat Bichi.
În același timp, ratingul pe termen scurt A-3 indică o capacitate adecvată de plată, dar vulnerabilă în fața unor șocuri economice.
„Potrivit S&P, un debitor aflat în această categorie are capacitatea adecvată să-si îndeplinească obligaţiile financiare. Totuşi, condiţii economice adverse sau circumstanţe în schimbare sunt într-o măsură mai probabilă să schimbe capacitatea debitorului de a face plata”, a explicat oficialul BNR.
Impactul unei eventuale retrogradări
O coborâre în categoria „junk” ar avea efecte directe și rapide asupra economiei: costuri mai mari de finanțare pentru stat, dobânzi mai ridicate pentru companii și scăderea interesului investitorilor.
În acest context, menținerea ratingului actual devine o prioritate strategică pentru autorități, în condițiile în care echilibrele macroeconomice rămân fragile.
Analiza BNR vine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni asupra deficitului bugetar și a celui extern, factori monitorizați atent de agențiile de rating.
Evoluția acestor indicatori, alături de ritmul de creștere economică, va fi decisivă pentru menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor și evitarea unui scenariu cu impact negativ asupra întregii economii.
