România, la răscruce între securitate și economie. Miza uriașă a investițiilor militare. Raport EY România
SURSA FOTO: Pexels - industria de apărare
Un nou raport EY arată că România se află într-un moment strategic decisiv, în care investițiile din domeniul apărării pot influența atât securitatea națională, cât și economia pe termen lung
EY: România poate transforma reînarmarea Europei într-un avantaj economic major. Investițiile în apărare ar putea deveni motor de dezvoltare
România se află într-un punct de cotitură strategică, în contextul accelerării reînarmării europene și al tensiunilor geopolitice tot mai puternice din regiune. Potrivit unui studiu realizat de EY România, investițiile în apărare pot deveni nu doar un instrument de securitate, ci și un motor important pentru dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și atragerea investițiilor industriale.
Raportul „România la intersecția dintre securitate și economie” analizează transformările recente din arhitectura de securitate europeană, evoluția cheltuielilor militare pe flancul estic al NATO și implicațiile economice pentru România.
Flancul estic al NATO accelerează investițiile în apărare
Potrivit studiului, statele de pe flancul estic al NATO au crescut puternic bugetele pentru apărare după 2022, toate depășind pragul de 2% din PIB recomandat de Alianță. Totuși, ritmul investițiilor diferă semnificativ de la o țară la alta.
Polonia este prezentată drept exemplul cel mai agresiv de modernizare militară, prin investiții masive și programe extinse de înzestrare, în timp ce România a ales o abordare mai prudentă, orientată spre menținerea echilibrului bugetar și a stabilității macroeconomice.
Raportul EY arată că, deși România și-a majorat consistent cheltuielile pentru echipamente militare în ultimii ani, ponderea sa în totalul investițiilor regionale a scăzut, pe fondul ritmului mult mai accelerat al altor state din regiune.
Cătălina Dodu, Partener EY România, avertizează că România rămâne sub nivelul de ambiție pe care poziția sa strategică l-ar justifica.
„România a făcut pași importanți prin creșterea bugetului și a cheltuielilor pentru echipamente militare, însă rămâne sub nivelul de ambiție pe care dimensiunea și poziția sa geografică, potențialul industrial și importanța geostrategică l-ar justifica”.
Industria europeană de apărare se confruntă cu presiuni uriașe
Analiza EY evidențiază faptul că reînarmarea accelerată a Europei generează efecte economice și industriale fără precedent. Cererea pentru muniții, sisteme antiaeriene și echipamente militare moderne a depășit capacitățile actuale de producție ale industriei europene de apărare.
Potrivit raportului, volumul comenzilor restante din industria europeană de apărare a crescut cu 183% în perioada 2017–2024.
În acest context, statele care pot oferi capacități industriale suplimentare sau care au potențial de dezvoltare devin tot mai atractive pentru investitori și pentru marile companii din domeniu. EY consideră că România ar putea beneficia de această tendință, dacă va reuși să atragă investiții și să dezvolte parteneriate industriale solide.
România poate transforma apărarea într-un motor economic
Raportul subliniază că investițiile în apărare nu au doar rol militar, ci generează efecte economice importante în întreaga economie.
Potrivit EY, pentru fiecare euro de valoare adăugată creat direct în industria de apărare, economia generează în medie încă 2,7 euro prin lanțurile de aprovizionare și efectele indirecte.
De asemenea, pentru fiecare loc de muncă direct creat în sectorul apărării apar în medie alte 2,4 locuri de muncă în industriile conexe.
Sofia Stoican, Partener EY România, susține că noul val de investiții în apărare reprezintă una dintre cele mai mari oportunități economice pentru Europa din ultimele decenii.
„Decizia țărilor NATO de a majora cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în 2035 creează una dintre cele mai mari oportunități economice și industriale ale Europei din ultimele decenii. Creșterea accelerată a cererii pentru echipamente militare, muniții și sisteme avansate generează un efect de multiplicare care poate aduce beneficii semnificative atât sectorului public, cât și celui privat”.
EY: România trebuie să aleagă rapid direcția strategică
Raportul concluzionează că România are în față două variante strategice majore pentru dezvoltarea industriei de apărare.
Prima opțiune este accelerarea modernizării companiilor de stat din industria de apărare, prin investiții în tehnologii, retehnologizare și îmbunătățirea managementului. A doua variantă este atragerea unor investitori internaționali care să integreze industria românească în lanțurile europene și globale de producție.
Sebastian Popescu, Partener EY-Parthenon România, afirmă că investițiile bine implementate în industria de apărare pot avea efecte economice și tehnologice importante pe termen lung.
„O investiție bine structurată și riguros implementată în industria de apărare generează beneficii economice și strategice semnificative: locuri de muncă înalt calificate, transfer de know-how, creșterea capacității tehnologice și o reprofesionalizare autentică a sectorului”.
Raportul avertizează însă că succesul depinde de coerența politicilor publice și de capacitatea României de a transforma actualul context geopolitic într-un avantaj economic și strategic pe termen lung.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





