Kremlinul pune condiții și cere anularea deciziilor NATO adoptate la București
Kremlinul pune condiții clare privind viitorul arhitecturii de securitate europene și solicită explicit anularea deciziilor NATO de la București, considerate la Moscova drept momentul declanșator al actualei confruntări.
Ambasada Federației Ruse în Belgia a declarat pentru Izvestia că Moscova va insista ca refuzul extinderii alianței spre Est să fie consfințit juridic, nu doar reafirmat la nivel declarativ. În centrul solicitării se află summitul NATO din 2008, organizat la București, unde Ucraina și Georgia au primit promisiunea că vor deveni, într-o zi, membre ale Alianței.
„Federația Rusă va insista să consfințească acordurile relevante pe hârtie, inclusiv anularea deciziilor summitului de la București, deoarece toate promisiunile verbale făcute în trecut de membrii NATO înșiși cu privire la neextinderea blocului au fost uitate și ignorate la momentul oportun”, a declarat ambasada.
Diplomații ruși susțin că promisiunile privind neextinderea NATO ar fi fost formulate încă din 1990, în contextul reunificării Germaniei, când liderii occidentali ar fi garantat că alianța nu se va extinde „niciun metru spre est”. Potrivit Moscovei, documente care ar confirma aceste angajamente ar exista în arhivele occidentale, însă nu sunt făcute publice.
În decembrie 2021, Federația Rusă a transmis Statelor Unite și NATO proiecte de tratate privind garanțiile de securitate, care includeau în mod explicit interdicția extinderii alianței. Potrivit Ambasadei Rusiei în Belgia, această cerință rămâne neschimbată și va fi reiterată în orice dialog viitor.
În paralel, NATO își menține poziția oficială. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat în iunie 2025 că parcursul Ucrainei către aderare este „ireversibil”. La Kiev, integrarea în NATO și în Uniunea Europeană este prevăzută în Constituție, în timp ce Moscova consideră neaderarea Ucrainei o condiție esențială pentru încheierea păcii.
Extinderea NATO, percepută la Moscova drept amenințare directă la adresa securității
Kremlinul pune condiții nu doar în legătură cu Ucraina, ci și în raport cu alte state din vecinătatea Rusiei, unde cooperarea cu NATO s-a intensificat în ultimii ani.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat în repetate rânduri alianța că își consolidează securitatea „în detrimentul altora”, invocând angajamentele asumate în cadrul OSCE. În viziunea Moscovei, apropierea infrastructurii militare NATO de granițele Federației Ruse reprezintă o amenințare directă la adresa intereselor sale vitale.
Republica Moldova, stat cu neutralitatea înscrisă în Constituție, a intensificat exercițiile comune cu NATO, iar președinta Maia Sandu a vorbit despre posibilitatea revizuirii acestui statut. În Caucaz, Armenia, deși membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, își reevaluează poziția, în timp ce Azerbaidjan cooperează activ cu Alianța și își aliniază armata la standardele acesteia.
Totodată, aderarea Finlandei și Suediei la NATO a consolidat flancul nordic al Alianței și a amplificat nemulțumirea Moscovei, care consideră aceste extinderi drept pași suplimentari într-o strategie de încercuire.
Schimbarea de ton la Washington complică poziția Alianței
Kremlinul pune condiții și pe fondul schimbărilor politice din Statele Unite, după revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump.
Liderul republican a solicitat statelor membre NATO să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB și s-a pronunțat împotriva aderării Ucrainei la alianță, calificând promisiunea făcută Kievului drept o „greșeală”. Pentru prima dată după anii ’90, declarația finală a summitului NATO de la Haga, adoptată pe 25 iunie, nu a mai menționat explicit politica „ușilor deschise”, consacrată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington.
Ambasada Rusiei în Belgia a invocat pozițiile unor state membre care nu susțin extinderea alianței.
„Este dificil să te bazezi pe bunul simț în ceea ce privește NATO, dar cel puțin opinia statelor membre care nu sunt ultimele din alianță ar trebui să însemine ceva”, este încrezătoare Ambasada Rusiei.
Într-o declarație pentru Izvestia, Oleg Karpovici, șeful Departamentului Academiei Diplomatice MGIMO din cadrul Ministerului rus de Externe, a explicat că o eventuală renunțare formală la politica „ușilor deschise” ar presupune modificări conceptuale majore în interiorul alianței.
„Am văzut deja că Statele Unite au consolidat respingerea extinderii NATO în strategia lor de securitate națională. Desigur, sunt necesari pași practici, inclusiv prin dialog cu Moscova. Dar în condițiile actuale, cu greu ne putem aștepta să se ajungă la un consens între țările alianței”, a declarat Oleg Karpovici.
Analiștii consideră însă că semnarea unui acord juridic care să blocheze extinderea NATO ar presupune o schimbare radicală de paradigmă într-o organizație construită pe principiul suveranității statelor de a-și alege propriile alianțe, un scenariu dificil de realizat în actualul climat internațional.
