Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vorbește despre „Unirea prin fapte” cu România
Maia Sandu a discutat într-un interviu acordat în marja Conferinței de Securitate de la München despre relațiile apropiate cu România și despre ideea unei „Uniri prin fapte”, bazată pe proiecte concrete de infrastructură, energie și educație, și nu pe retorică politică.
În același timp, președintele Republicii Moldova a respins speculațiile privind o eventuală implicare în politica de la București, afirmând că nu are planuri în acest sens.
În cadrul dialogului cu jurnalistii de la Explicativ, liderul de la Chișinău a abordat amenințările hibride care vizează țara și a subliniat importanța consolidării parcursului european al Republicii Moldova.
Aceasta a evidențiat că atacurile hibride nu mai sunt doar o problemă a țărilor mici, ci reprezintă o amenințare globală, menită să erodeze încrederea în instituții și să slăbească democrațiile, scrie jurnal.md.
Războiul cognitiv, un pericol imens pentru democrație. Care este responsabilitatea platformelor online?
Președintele Republicii Moldova a avertizat că războiul cognitiv este cel mai periculos pentru democrații, explicând că dezinformarea orchestrată prin conturi false poate bloca deschiderea oamenilor reali către opinii diferite.
În acest context, Maia Sandu a subliniat necesitatea responsabilității sporite a platformelor online, menționând că țara sa este prea mică pentru a putea impune reguli globale acestor platforme, dar că ele trebuie să decidă cum folosesc algoritmii care influențează masiv informațiile afișate utilizatorilor.
Președintele Republicii Moldova a explicat că algoritmii platformelor online distribuie informații în mod repetat, modelând opiniile publicului, ceea ce nu poate fi considerat libertate de exprimare. Ea a reiterat că abordarea acestor provocări trebuie să fie un proces responsabil și coordonat, atât la nivel național, cât și internațional.
„În special războiul cognitiv cred că este cel mai periculos pentru democrațiile noastre. (…)
Republica Moldova este o țară prea mică ca să poată să impună reguli platformelor. Iar platformele trebuie să aibă un grad de responsabilitate, pentru că ele decid ce algoritmi folosesc.
Acești algoritmi ne aduc pe ecran informații de mii de ori pentru a forma o opinie. Or asta nu este libertate de exprimare”, a declarat Maia Sandu.
Pași concreți pentru o „Unire prin fapte”
În legătură cu posibilitatea unui referendum privind Unirea cu România, președintele Republicii Moldova a subliniat că decizia aparține în exclusivitate cetățenilor, dar a insistat pe importanța realizării unor proiecte concrete de integrare.
Aceasta a explicat că este preocupată de siguranța cetățenilor și de păstrarea unui cadru democratic în contextul agresiunii Federației Ruse.
Maia Sandu a precizat că, în ultimii ani, au fost realizate proiecte importante în domeniul energetic, infrastructurii și cooperării economice, iar domeniile educațional și cultural mai pot fi consolidate.
Președintele Republicii Moldova a arătat că, deși progresele sunt vizibile, există încă spațiu pentru extinderea cooperării și pentru consolidarea relațiilor bilaterale cu România prin proiecte concrete, mai degrabă decât prin retorică politică.
„Am repetat poziția mea în raport cu un eventual referendum pentru că îmi fac griji pentru siguranța cetățenilor Republicii Moldova, pentru că îmi doresc să avem șansa să trăim în continuare într-o societate liberă.
Riscurile sunt tot mai mari astăzi din cauza agresiunii Federației Ruse. Cred că ce facem noi în ultimii ani este foarte bine: lucrăm serios la proiecte energetice comune, construim noi poduri, proiecte de infrastructură.
Mi-aș dori să avem mai multă cooperare economică; cred că încă este loc pentru ca să reușim să integrăm economia mai bine. Și da, sunt de acord că și în domeniul educațional sau proiecte de cultură putem face mai multe. Cu siguranță e loc de mai bine”, a afirmat liderul Republicii Moldova.
Dialogul cu oficialii americani și parcursul european al Moldovei
După întâlnirea cu senatorul american Marco Rubio, președintele Republicii Moldova a confirmat importanța strategică a țării sale pentru Statele Unite, menționând că discuțiile au vizat colaborarea în domeniul apărării și securității cibernetice.
Totodată, Maia Sandu a evidențiat că integrarea europeană rămâne o prioritate, insistând că procesul trebuie să se bazeze pe rezultate concrete și pași măsurabili, pentru a asigura continuitatea parcursului european și în cazul schimbării guvernelor.
Ea a precizat că sprijinul actual din Parlamentul European și din partea statelor membre reprezintă o oportunitate unică, care trebuie valorificată până în 2028.
Președintele Republicii Moldova a avertizat că, fără rezultate concrete, Federația Rusă ar putea exploata situația pentru a influența negativ direcția europeană a țării.
„Eu întotdeauna am susținut că integrarea europeană este cea mai bună soluție. Cred că acum este o fereastră de oportunitate și până în 2028 trebuie să facem pași serioși. Noi acasă muncim, e un proces bazat pe merite.
Este important să folosim sprijinul actual din Parlamentul European și de la statele membre. Dar lucrurile se pot schimba, guvernele se pot schimba. E important să livrăm pași concreți, pentru ca viitorii politicieni pro-europeni să poată arăta progresele cetățenilor.
Dacă nu, Federația Rusă va exploata situația pentru a întoarce Moldova din drum”, a adăugat Maia Sandu.
Se va implica Maia Sandu direct în politica din România?
În final, Maia Sandu a clarificat că nu intenționează să se implice în politica de la București și că nu are planuri privind viața sa politică după încheierea mandatului.
„Nu mi-am făcut niciun plan cu privire la participarea mea în viața politică a României sau despre viața de după această funcție”, a spus ea ferm.
De asemenea, președintele Republicii Moldova a comentat posibilitatea ca un acord de pace nefavorabil pentru Ucraina să creeze un context periculos pentru țara sa, explicând că Rusia nu va renunța la eforturile de a interveni în statele din regiune, inclusiv prin manipularea alegerilor.
Sandu a propus crearea unei „coaliții de voință” pentru a întări reziliența la atacurile hibride, subliniind că această amenințare va fi prezentă pe termen lung și că este nevoie de o strategie comună pentru a proteja integritatea statului și securitatea cetățenilor.
„Trebuie să fim conștienți că, indiferent de acordul de pace, Rusia nu va renunța la eforturile de a interveni și de a prelua controlul asupra statelor din regiune, inclusiv prin influențarea alegerilor.
Războiul hibrid va fi o problemă de durată. Poate ar trebui să facem o „coaliție de voință” (coalition of the willing) pe subiectul rezilienței la atacurile hibride”, a mai precizat Maia Sandu.
