România își consolidează rolul energetic regional prin parteneriate strategice cu SUA. Nicușor Dan: România e prima țară în care Banca Mondială vrea să investească în nuclear
SURSA FOTO: captură Facebook - Nicușor Dan la summit-ul din Cipru
România accelerează dezvoltarea proiectelor energetice strategice împreună cu Statele Unite ale Americii, într-un context regional marcat de tranziția energetică și nevoia de securitate a aprovizionării. Declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan evidențiază o direcție clară: investiții majore în energie nucleară și extinderea infrastructurii de transport al gazelor naturale.
România accelerează dezvoltarea proiectelor energetice strategice împreună cu SUA
România accelerează dezvoltarea proiectelor energetice strategice împreună cu SUA. Potrivit șefului statului, cooperarea bilaterală vizează consolidarea capacităților nucleare ale României, cu accent pe trei direcții principale: retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4.
Proiectele sunt susținute de interesul direct al partenerilor americani, care și-au exprimat disponibilitatea de a participa inclusiv prin mecanisme de finanțare. În paralel, implicarea instituțiilor financiare internaționale, inclusiv a Băncii Mondiale, indică un nivel ridicat de încredere în viabilitatea economică a acestor investiții.
Această abordare plasează România într-o poziție strategică în Europa Centrală și de Est, în special în contextul creșterii cererii pentru energie cu emisii reduse de carbon.
„Pe partea nucleară, interesul comun este reabilitarea reactorului 1, aici lucrurile sunt în linie dreaptă, și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aici, din partea noastră, totală disponibilitate. Din partea americană, o intenție de finanțare. Ei sunt deja aici.”, a spus Nicușor Dan.
Coridorul regional de gaze
Un alt pilon esențial al discuțiilor bilaterale îl reprezintă dezvoltarea coridorului regional de gaze naturale, menit să reducă dependența Europei de sursele tradiționale de aprovizionare din Rusia.
În acest context, administrația americană, reprezentată în discuții de Secretarul Energiei Chris Wright, susține extinderea exporturilor de gaz natural lichefiat (LNG) către piața europeană. Acest proces ar necesita investiții semnificative în infrastructura portuară din sudul Europei, în special în Grecia, dar și o coordonare regională extinsă.
Statele vizate de acest proiect includ România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Ucraina și Republica Moldova, toate având un rol potențial în crearea unei piețe integrate de consum și transport energetic.
„Cum am spus și în conferință mai devreme, România e prima țară în care Banca Mondială vrea să investească în nuclear. Deci va fi un parteneriat economico-financiar pe dezvoltarea reactoarelor 3 și 4.”, a spus Nicușor Dan.

România ca hub energetic regional
Poziția României în acest ecosistem energetic este una strategică. Autoritățile urmăresc nu doar atragerea de investiții, ci și generarea de beneficii economice directe, inclusiv prin taxe de tranzit și utilizarea infrastructurii naționale de transport gaze.
În viziunea prezentată de președintele României, obiectivul este dublu: consolidarea prezenței americane în sectorul energetic românesc și asigurarea unui cadru economic avantajos pentru statul român.
„Pe coridorul de gaz, aici este o chestiune politico-economică. Este interesul nostru al tuturor să decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia. Este interesul american de a intra cu LNG pe piața europeană.”
Discuțiile vor continua în cadrul formatelor diplomatice regionale, inclusiv la nivelul Comunității Politice Europene, unde România a inițiat consultări cu statele implicate pentru evaluarea fezabilității economice a proiectelor energetice.
„Pentru ca americanii să intre pe piața europeană cu LNG, e nevoie de niște investiții consistente în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor. Întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune, vorbesc de toate țările, pornind de la Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, deci toate țările din zona asta, dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare ca să justifice această investiție.”, a completat acesta.
Această abordare integrată reflectă o tendință clară de cooperare transatlantică în domeniul energiei, cu accent pe securitate, investiții și diversificarea surselor de aprovizionare.
„Noi vrem să avem o prezență americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne tranzitarea de gaz prin rețele Transelectrica și un câștig din taxele de tranzit. Poate să însemne multe lucruri.
Și ce vreau să completez este că peste o săptămână, peste 4-5 zile la Erevan, acolo este summit-ul Comunității Politice Europene și în marja acestui summit România a inițiat o discuție cu toate aceste țări despre exact cifrele acestei potențiale afaceri.”, a completat Nicușor Dan.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





