România intră pregătită în iarna 2025-2026. Casian Nițulescu: Este o perioadă peste care suntem obligaţi să trecem cu bine

România intră în sezonul rece cu rezerve energetice consistente și o strategie clară de gestionare a consumului, potrivit declarațiilor făcute de Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Acesta a oferit asigurări că țara dispune de suficiente resurse pentru a depăși fără probleme iarna 2025-2026, datorită unei pregătiri riguroase și unei coordonări eficiente între instituțiile din domeniu.

Conform datelor prezentate de Casian Nițulescu, procentul de înmagazinare a gazelor naturale a ajuns la 96%, ceea ce oferă o marjă solidă de siguranță în fața cererii crescute din sezonul rece. De asemenea, pe partea de cărbune, România deține cu aproximativ 206.000 de tone mai mult față de anul 2024, un avans semnificativ care întărește capacitatea națională de producție și asigură continuitatea furnizării de energie. Rezervele din lacurile energetice depășesc 2.400 GW, ceea ce reprezintă aproximativ 74% din capacitatea totală disponibilă.

România este pregătită să facă față oricăror situații neprevăzute

Secretarul de stat a subliniat că România este pregătită să facă față oricăror situații neprevăzute, fiind elaborate mai multe scenarii de intervenție în colaborare cu Dispecerul Energetic Național (DEN).

În cazul vârfurilor de consum, care pot atinge 9.700 – 9.800 MW în orele de seară, importurile necesare nu vor depăși 4.300 MW, iar capacitatea de export se situează la 4.500 MW. Cu aceste cifre și cu o strategie energetică atent coordonată, România dispune de capacități de producție suficiente pentru a trece peste iarnă în condiții de siguranță.

„Perioada de iarnă este o perioadă peste care suntem obligaţi să trecem cu bine. Ne pregătim temeinic, de ceva timp încoace. Sunt pentru al treilea an consecutiv preşedinte al Comandamentului Energetic Naţional de Iarnă. Pentru perioada noiembrie 2025-31 martie 2026, ca şi stocuri de resurse energetice, stăm destul de bine. Gaze naturale – suntem la un procent de înmagazinare de 96%, rezerva în lacurile energetice depăşeşte 2.400 GW, ca şi procent – aproximativ 74%.

Pe partea de cărbune, avem mult mai mult ca şi stocuri faţă de anul 2024, cu aproximativ 206.000 tone de cărbune, ceea ce înseamnă că suntem destul de pregătiţi şi putem să luăm în frâie orice obstacole care ar putea să fie. Bineînţeles, sunt şi evenimente pe care nu le putem prezice dinainte. Dar cu colegii de la Dispecerul Energetic Naţional (DEN), cu care lucrăm în continuare foarte bine, avem diferite scenarii de intervenţie. Chiar dacă în anumite vârfuri de consum – vorbim la vârfurile de seară -ajungem la strategia pesimistă la aproximativ 9.700-9.800 MW consum, diferenţa pe care trebuie să o acoperim noi prin importurile de energie poate să fie de doar 4.300 MW. De export, avem posibilitatea pentru 4.500 MW, dar cu capacităţile de producţie pe care le avem la ora actuală şi cu strategia impusă de către noi, putem să trecem şi peste această perioadă”, a declarat Casian Niţulescu în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Pregătirile pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026 sunt avansate

Casian Nițulescu, aflat la conducerea Comandamentului Energetic Național de Iarnă pentru al treilea an consecutiv, a menționat că pregătirile pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026 sunt avansate, iar sistemul energetic este într-o poziție solidă pentru a face față provocărilor sezonului rece.

Oficialul a evidențiat și transformările importante care au avut loc în sectorul energetic românesc în ultimii ani, printre care se numără scăderea consumului de energie electrică datorită creșterii numărului de prosumatori și investițiilor în eficiență energetică. România a depășit în prezent 260.000 de prosumatori, care contribuie cu peste 3% din producția totală de energie electrică.

Această creștere a producției distribuite are și efecte secundare asupra echilibrului rețelei, însă per ansamblu contribuie semnificativ la reducerea cererii de energie din piața centralizată. Scăderea consumului este influențată și de retehnologizarea instalațiilor industriale și de investițiile finanțate prin programe europene precum PNRR și Fondul de Modernizare, care au permis multor companii și gospodării să își reducă consumul prin modernizarea echipamentelor și prin utilizarea acoperișurilor pentru producția proprie de energie electrică.

„Aici nu pot spune că este o parte negativă, dar vreau să scot în evidenţă, pentru că se vehiculează termenul de prosumator, consumul de energie electrică a scăzut şi datorită creşterii numărului mare de prosumatori. La ora actuală, depăşim 260.000 de prosumatori pe piaţa de energie electrică, iar o analiză pe primele zece luni de zile, s-a depăşit 3% din producţia de energie electrică datorită prosumatorilor.

Într-adevăr, provoacă şi dezechilibre, dar, per total, reduc foarte mult din necesarul de consum de pe piaţa de energie. Această scădere, pot spune, se datorează nu numai prosumatorilor, ci a investiţiilor în eficienţă energetică. Foarte multe companii, prin mai multe instrumente de finanţare, cum este PNRR-ul, Fondul de Modernizare, s-au aplicat, pe foarte multe apeluri reducerea de consum de energie electrice prin retehnologizarea instalaţiilor anumitor companii şi pe partea de industrie. Deci tot mai multe companii, dar şi gospodării investesc în producţia de energie electrică, utilizând acoperişurile pentru producţia de energie electrică”, a conchis scretarul de stat.

Termocentrala pe gaze de la Iernut urmează să fie finalizată în anul 2026

Termocentrala pe gaze de la Iernut, unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, urmează să fie finalizată în anul 2026. Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a dat asigurări că investiția va fi dusă la bun sfârșit și că aceasta va deveni un pilon important al sistemului energetic național. Oficialul a recunoscut că întârzierile majore din derularea proiectului s-au datorat atât erorilor companiei, cât și unor greșeli administrative din partea autorităților

„Scopul comun al nostru trebuie să fie acela de a construi un sistem energetic modern, flexibil, digitalizabil, un sistem care încurajează producţia descentralizată, eficienţa şi sustenabilitatea. Rămânem deschişi ca aceste resurse energetice să fie utilizate corespunzător, acele planuri şi proiecte de dezvoltare a Sistemului Energetic Naţional să fie implementate în următorii doi ani de zile, să ne mândrim peste doi ani de zile că vom fi un exportator net de energie electrică”, a mai spus Casian Niţulescu.

Lucrarea a suferit mai multe blocaje și reluări ale contractului

Contractul pentru construcția centralei de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, a fost semnat în anul 2016, iar termenul inițial de finalizare era stabilit pentru anul 2020. Lucrarea a suferit însă mai multe blocaje și reluări ale contractului. În aprilie 2023, Romgaz a semnat cu Duro Felguera un nou contract de achiziție pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a noii centrale termoelectrice, valoarea acestuia fiind de 344,9 milioane de lei fără TVA. Centrala trebuia dată în folosință la începutul lui 2020, însă la mijlocul anului 2021 Romgaz a anunțat, prin intermediul Bursei, rezilierea contractului anterior.

Potrivit fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, lucrările la termocentrală erau finalizate în proporție de 97% în luna mai 2024. Casian Nițulescu a menționat că implicarea Romgaz va fi decisivă pentru ca proiectul să fie finalizat corespunzător în 2026 și ca centrala să devină complet funcțională și sigură pentru exploatare.

Secretarul de stat a subliniat că obiectivul comun al autorităților este construirea unui sistem energetic modern, flexibil, digitalizabil și sustenabil, care să permită dezvoltarea producției descentralizate și creșterea eficienței. În viziunea sa, în următorii doi ani, proiectele majore din domeniul energiei vor consolida poziția României, astfel încât țara să devină un exportator net de energie electrică până în 2027.

Casian Nițulescu a arătat că, pe lângă centrala de la Iernut, un alt proiect important este cel de la Mintia, care avansează constant. În perioada ianuarie-februarie 2026 vor începe testele pentru primul grup al acestei centrale, urmate de al doilea grup, iar în cel mult șase luni de la finalizarea testelor, instalațiile vor fi complet operaționale. Prin punerea în funcțiune a acestor capacități, România va adăuga aproximativ 1.097 MW la producția internă de energie în anul 2026.

„Eu ştiu că sună optimist din partea mea, dar eu chiar am încredere, pentru că de patru ani de zile sunt în Ministerul Energiei, văd proiectele care sunt în implementare, văd dorinţa noastră de a dezvolta Sistemul  Energetic Naţional şi sunt convins că în 2027, prin noile proiecte majore de producţia, cum este cea de la Mintia, care este într-un progres continuu, în perioada ianuarie-februarie vor începe testele pentru primul grup, urmând al doilea grup, iar cel târziu în următoarele şase luni de la testare vor fi implementate şi vor putea produce aproximativ 1.097 MW pentru anul 2026. Proiectul întârziat de la Iernut, într-adevăr este un proiect despre care toată lumea întreabă de ce nu s-a finalizat. Sunt şi greşelile companiei, sunt şi greşelile noastre, ni le asumăm, dar în 2026, prin implicarea celor de la Romgaz, acest proiect sunt convins că va putea fi finalizat corespunzător şi să ne putem baza pe el”, a conchis acesta.

De asemenea, proiectul de la Năvodari, cu o capacitate de 70-80 MW, se află în faza de testare de ceva timp, iar autoritățile estimează că la începutul anului 2026, posibil în luna februarie, acesta va putea fi integrat în Sistemul Energetic Național.