România intră într-o nouă etapă energetică. Explozia stocării industriale schimbă regulile jocului

România intră într-o nouă etapă energetică. Explozia stocării industriale schimbă regulile jocului
Publicat de Corina Chiriac la 28 aprilie 2026, 13:32

România intră într-o nouă etapă energetică pe fondul accelerării tranziției către surse regenerabile și al presiunii tot mai mari asupra costurilor cu electricitatea. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice și nevoia companiilor de a-și stabiliza cheltuielile energetice mută accentul de la simpla producție de energie verde către stocarea inteligentă la scară industrială.

România intră într-o nouă etapă energetică

România traversează una dintre cele mai accelerate transformări din sectorul energetic din ultimele decenii, pe fondul creșterii costurilor la electricitate și al expansiunii capacităților regenerabile. Noua direcție nu mai este doar producția de energie verde, ci optimizarea și stocarea ei la scară industrială — un segment care începe să devină esențial pentru economie.

Stocarea energiei devine infrastructură critică

Potrivit analizelor din industrie, piața de stocare a energiei din România ar putea ajunge până în 2027 la un volum estimat între 1,2 și 1,5 GWh, ceea ce ar însemna o creștere exponențială față de nivelul de la începutul anului 2024. Această evoluție este susținută de dezvoltarea rapidă a proiectelor fotovoltaice, de presiunea prețurilor la energie și de nevoia companiilor de a-și stabiliza costurile operaționale.

În centrul acestei transformări se află sistemele industriale de tip BESS (Battery Energy Storage Systems), capabile să stocheze energie în perioadele ieftine și să o livreze atunci când cererea și tarifele sunt ridicate. Practic, energia devine un activ gestionabil, nu doar un consum inevitabil.

“România are deja o bază solidă de capacități fotovoltaice instalate, prețuri la electricitate în creștere și un sector industrial care consumă masiv — o combinație care face stocarea de energie nu doar atractivă, ci necesară. Desigur că și persoanele fizice vor integra treptat baterii de stocare, însă ceea ce ridică piața sunt instalările industriale, făcute de firmele cu consum mare de energie sau de parcuri eoliene și fotovoltaice, prin finanțări private sau publice.

Pentru Livoltek, parte din Hexing Group, direcția este clară: viitorul nu stă doar în a produce mai multă energie verde, ci în a o stoca inteligent și a o folosi eficient. Iar România, cu industria sa în plină expansiune și cu o tranziție energetică accelerată, este exact terenul potrivit pentru această revoluție”, explică Oliviu Burlacu, director general al Hexing Europe.

Industria și retailul, principalii beneficiari

Fabricile, centrele logistice, supermarketurile și hotelurile mari sunt printre primele segmente care adoptă aceste tehnologii. Motivul este simplu: consumul ridicat de energie transformă chiar și variații mici de preț în diferențe majore de cost anual.

Prin integrarea sistemelor de stocare, companiile pot reduce facturile cu procente semnificative, iar în unele cazuri economiile pot ajunge la sute de mii de euro anual, în funcție de dimensiunea consumului și de configurația energetică (panouri solare + baterii).

În mod tipic, investițiile sunt amortizate în câțiva ani, iar după această perioadă sistemele generează economii constante pe termen lung.

Dezvoltarea pieței este accelerată și de programe de finanțare la nivel european, care susțin instalarea de capacități de stocare pentru companii mari, IMM-uri și parcuri industriale. Bugetele dedicate acestui segment depășesc 150 de milioane de euro, cu granturi care pot acoperi integral costurile eligibile pentru proiecte eligibile.

Aceste mecanisme transformă stocarea energiei dintr-un proiect experimental într-o infrastructură strategică, accesibilă unui număr tot mai mare de actori economici.

„Piața nu mai e despre cât produci, ci despre cât controlezi din consumul de energie. Întrebarea care contează acum nu mai este cât produci, ci când folosești energia produsă. În activitatea noastră, bateriile de stocare au o rată de creștere a cererii exponențială — semnificativ mai mult decât în 2024. În multe cazuri, sunt instalate până la 10 unități BESS pentru același beneficiar, în special baterii BESS cu 125 kW de putere și stocare de 261 kWh – firmele vor să dețină stocare de energie, nu o simplă soluție la nevoie, ci un instrument real de reducere a costurilor. Iar acest segment va fi motorul pieței energiei verzi în România”, spune Dorin Chisăliță, Director Vânzări Energie Regenerabilă Livoltek România, parte din Hexing Group, companie internațională cu unitate de producție pentru smart metering în Timișoara.

Tehnologia BESS: de la consum pasiv la control energetic

Sistemele moderne de stocare nu sunt simple baterii, ci soluții integrate de management energetic. Ele includ conversie de putere, control inteligent și sisteme de monitorizare care optimizează automat fluxurile de energie.

Funcționarea este relativ simplă la nivel conceptual: energia este stocată când costul este redus și utilizată în perioadele de vârf. În practică însă, aceste sisteme sunt coordonate digital pentru a maximiza eficiența și pentru a reduce dependența de rețeaua națională.

Modelele industriale actuale permit scalarea instalărilor până la nivel de megawați-oră, ceea ce le face potrivite pentru parcuri industriale sau facilități logistice de mari dimensiuni.

„O economisire de 100.000 de euro pe an reprezintă, în realitate, un prag de intrare. Pentru fabricile mari care combină panouri fotovoltaice deja instalate cu un sistem de stocare industrială bine dimensionat, economia anuală poate urca la 200.000 de euro sau chiar la 350.000 de euro. Un sistem inteligent de management energetic, care optimizează automat deciziile de stocare și consum, poate adăuga singur 15% – 20% față de un sistem de baterii fără optimizare. Cu cât fabrica consumă mai mult și cu cât sistemul este mai bine integrat, cu atât energia devine un avantaj competitiv real — nu doar o linie de cost mai mică în bilanț”, spune Răzvan Iordache, Coordonator Marketing, Hexing Europe.

Energia devine avantaj competitiv

Pentru companii, impactul nu se rezumă la reducerea facturilor. Controlul consumului energetic începe să influențeze direct competitivitatea pe piață.

Un management energetic eficient poate adăuga economii suplimentare față de simpla utilizare a bateriilor, prin optimizarea consumului în timp real și integrarea cu surse regenerabile.

În acest context, energia nu mai este doar un cost operațional, ci devine un factor strategic în structura de business.

Investiția depinde de capacitatea instalată, de la câteva zeci de mii de euro la sute de mii de euro, 600.000 sau chiar peste 1 milion de euro, în funcție de capacitatea instalată și de echipamente (panouri fotovoltaice, invertoare, baterii, stații de încărcare electrică). Suma poate părea ridicată la prima vedere – însă cu o recuperare în 2 – 4 ani și economii care continuă zeci de ani după aceea, decizia devine rapid una dintre cele mai rentabile pe care o poate lua o companie cu consum mare de energie.

România, piață emergentă în tranziția energetică europeană

România se conturează ca una dintre piețele dinamice din Europa de Est în domeniul stocării energiei, susținută de creșterea producției fotovoltaice și de modernizarea infrastructurii industriale.

Segmentul industrial și cel al administrațiilor locale sunt considerate motoarele principale ale acestei tranziții, cu aplicații directe în reducerea vârfurilor de consum și stabilizarea rețelei electrice.

Transformarea actuală marchează o schimbare de paradigmă: de la producerea energiei la gestionarea inteligentă a acesteia. În acest nou model, companiile care investesc în stocare energetică nu urmăresc doar reducerea costurilor, ci obțin un control direct asupra unuia dintre cele mai importante resurse ale economiei moderne.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.