Datele oficiale confirmă recesiunea tehnică
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III, marcând al doilea trimestru consecutiv de contracție. În trimestrul anterior, economia înregistrase deja un declin de 0,2%.
Chiar dacă pe ansamblul anului 2025 economia a consemnat o creștere modestă, de 0,6%, succesiunea trimestrială negativă plasează România în zona recesiunii tehnice.
CONAF: problema nu este statistica, ci reacția la ea
Președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, atrage atenția că riscurile reale apar din modul în care autoritățile și mediul economic reacționează la încetinire.
„România a intrat oficial în recesiune tehnică. Indicatorii confirmă două trimestre consecutive de contracţie economică, iar creşterea anuală de aproximativ 0,6% nu contrazice această realitate, ci o explică: economia nu mai avansează, ci încetineşte. Nu vorbim încă despre o criză majoră. Vorbim însă despre intrarea economiei într-o zonă de fragilitate. Iar experienţa economică arată că nu recesiunea statistică produce cele mai mari costuri, ci reacţiile la ea. Principala frână a economiei în ultimul an a fost scăderea consumului”, a afirmat Cristina Chiriac.
Consumul, principalul punct slab
Potrivit analizei CONAF, reducerea cererii interne a devenit factorul dominant al încetinirii economice. Creșterea TVA și accelerarea prețurilor au afectat puterea de cumpărare, iar impactul s-a reflectat rapid în comerț.
Datele arată că vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproximativ 2% în 2025 comparativ cu 2024.
„Pentru o economie dependentă în mare măsură de cererea internă, această evoluţie nu este marginală, ci centrală. Când consumul scade, firmele vând mai puţin, investiţiile sunt amânate, iar încetinirea economică se transmite dintr-un sector în altul”, a explicat Cristina Chiriac.
Cristina Chiriac face trimitere la teoria economică a lui John Maynard Keynes, subliniind mecanismul prin care prudența simultană a populației, firmelor și statului poate accentua contracția.
„Deciziile individuale sunt prudente şi raţionale: oamenii economisesc mai mult, firmele reduc riscul, statul încearcă să îşi consolideze veniturile. Dar, puse cap la cap, aceste decizii reduc activitatea economică generală. Nu asistăm la panică, ci la retragere treptată.”
Semnele sunt vizibile în economia reală: în 2025, 7.553 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență, iar peste 74.000 de companii au ieșit din piață prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității.
Inflația și erodarea veniturilor reale
Un alt factor major indicat în analiză este inflația, care a ajuns la aproape 9,7% la finalul anului 2025. Efectul direct: diminuarea veniturilor reale și schimbarea comportamentului de consum.
„Oamenii nu au devenit neapărat pesimişti, dar au devenit atenţi. Au amânat achiziţii, au redus cheltuieli şi au început să aştepte. Economia, atunci când toţi actorii economici încep simultan să aştepte, încetineşte rapid.”
Președinta CONAF avertizează că deteriorarea percepției privind stabilitatea fiscală se poate traduce rapid în costuri mai mari de împrumut.
„Agenţiile internaţionale nu analizează doar cifrele de moment, ci mai ales capacitatea unei economii de a-şi susţine finanţarea în timp. Orice deteriorare a percepţiei privind stabilitatea fiscală se traduce imediat în costuri mai mari de împrumut pentru stat.”
„Iar costuri mai mari pentru stat înseamnă, inevitabil, presiune mai mare asupra economiei – prin taxe, prin reducerea investiţiilor publice sau prin amânarea unor proiecte.”
Avertisment privind politica fiscală
Cristina Chiriac consideră că ajustarea deficitului este necesară, însă ritmul și predictibilitatea măsurilor devin esențiale.
„Recesiunea tehnică nu este, aşadar, principalul pericol. Pericolul real este combinaţia dintre încetinirea economiei şi măsuri fiscale luate prea rapid. Dacă răspunsul la încetinire va fi creşterea presiunii fiscale, economia nu va fi stabilizată, ci contractată.”
„O economie poate suporta taxe mai mari. Suportă însă foarte greu incertitudinea şi schimbările frecvente de reguli.”
Mesajul final al analizei CONAF subliniază că România nu se află într-o criză profundă, dar traversează o etapă sensibilă.
„Nu suntem într-o criză profundă. Dar nu mai suntem nici într-o economie sănătoasă. Ne aflăm într-un punct sensibil în care deciziile publice şi comportamentul colectiv vor determina evoluţia următorilor ani.”
„Întrebarea reală nu este dacă România a intrat în recesiune tehnică. Întrebarea este dacă vom gestiona această etapă ca pe o corecţie temporară sau dacă, prin acumularea prudenţei şi a incertitudinii, vom transforma o încetinire într-o criză.”
