România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în T3 2025, arată Eurostat

Uniunea Europeană a consemnat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) în trimestrul trei din 2025, în scădere față de surplusul de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în trimestrul anterior și de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2024, conform datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Eurostat: România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în T3 2025

În perioada iulie-septembrie 2025, 16 state membre UE au raportat excedent de cont curent, lideri fiind Germania (41 miliarde de euro), Țările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) și Suedia (8,4 miliarde de euro). Alte 11 state, printre care și România, au înregistrat deficit de cont curent.

În trimestrul trei, țările UE cu cele mai mari deficite au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, comparativ cu minus 6,7 miliarde în T2 2025), Franța (minus 4,8 miliarde), Polonia (minus 4,2 miliarde) și Belgia (minus 3,8 miliarde).

Pe plan extern, UE a raportat excedente de cont curent în relațiile cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde), centrele financiare offshore (11,5 miliarde), SUA (9,2 miliarde), Brazilia (8,4 miliarde), Hong Kong (7,4 miliarde), Elveția (4,6 miliarde), Japonia (4,3 miliarde) și Rusia (4,2 miliarde). În schimb, au fost înregistrate deficite în relația cu China (minus 58,3 miliarde) și India (minus 0,3 miliarde), arată datele Eurostat.

CNSP: economia României crește cu 1% în 2026, construcțiile rămân motorul principal

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, economia României ar urma să înregistreze o creștere de aproximativ 1% în 2026, sub estimarea anterioară de 1,2%. Sectorul construcțiilor rămâne cel mai dinamic, susținut de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene. Industria și serviciile se redresează ușor, iar absorbția fondurilor „Next Generation EU” ar putea stimula investițiile brute cu circa 4%, deși utilizarea insuficientă a acestor resurse reprezintă un risc pentru creșterea economică.

Măsurile de reducere a deficitului bugetar vor duce la scăderea consumului privat cu circa 0,8% în 2026. În schimb, exporturile nete vor contribui pozitiv cu 0,5 puncte procentuale la creșterea economică, datorită unei majorări de 2,7% a exporturilor și a unei creșteri mai lente a importurilor (+1,2%). Prognoza privind numărul de salariați a fost revizuită în scădere, anticipându-se o stagnare anuală în 2026, cu o ușoară creștere medie anuală de 1,2% pe termen mediu.

Câştigul salarial mediu brut în Capitală

La sfârșitul lunii octombrie 2025, numărul salariaților din București a ajuns la 1.113.924, în creștere față de 1.101.562 în aceeași perioadă a anului 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Câștigul salarial mediu brut a fost de 11.649 lei, comparativ cu 10.810 lei în octombrie 2024, iar salariul mediu net a urcat la 6.978 lei, față de 6.573 lei în aceeași perioadă a anului precedent.

Totodată, numărul șomerilor înregistrați în Capitală a scăzut la 6.640, cu 2.861 persoane mai puțin decât în octombrie 2024, ceea ce a redus rata șomajului la 0,5%, de la 0,8% în aceeași lună a anului anterior.