Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere economică de 1% în 2026

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează în prognoza de toamnă că efectele măsurilor de ajustare fiscală se vor resimți mai puternic în acest an, în special prin diminuarea puterii de cumpărare a populației, ca urmare a menținerii inflației ridicate în prima parte a anului și a reducerii venitului disponibil al gospodăriilor.

Prognoză CNSP 2026: creștere economică de 1%, construcțiile rămân sectorul cel mai dinamic

Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în scenariul actual, economia României ar urma să crească cu aproximativ 1% în 2026, ușor sub estimarea din prognoza de vară trecută, de 1,2%. Sectorul construcțiilor rămâne cel mai dinamic, în timp ce apetitul populației pentru consum se va reduce semnificativ.

Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, sectorul construcțiilor rămâne cel mai dinamic, sprijinit de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene. Se estimează o redresare ușoară în industria și serviciile, însă ritmul de creștere al acestora rămâne modest. În ceea ce privește cererea, odată cu încheierea Programului Național de Redresare și Reziliență la finalul anului 2026, se preconizează o accelerare a absorbției fondurilor prin instrumentul „Next Generation EU”, care, dacă va fi gestionat responsabil, ar putea stimula investițiile brute cu aproximativ 4%. Totuși, CNSP avertizează că o utilizare insuficientă a acestor fonduri europene ar putea reprezenta o vulnerabilitate pentru procesul investițional și, implicit, pentru creșterea economică.

În contextul actual, marcat de măsurile de reducere a deficitului bugetar, tendința populației de a consuma va scădea semnificativ, ceea ce va duce la o decelerare importantă a consumului privat, estimată la -0,8%, potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, exporturile nete vor aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică reală, ca urmare a unei majorări de 2,7% a exporturilor de bunuri și servicii, combinată cu o creștere mai lentă a importurilor (+1,2%), influențată de restrângerea cererii interne.

Riscurile asociate investițiilor pentru 2026 au condus la revizuirea în scădere a prognozei privind efectivul lunar de salariați, ceea ce va determina, la nivel anual, o stagnare a numărului de angajați, comparativ cu creșterea de 0,5% estimată anterior. Pe termen mediu, se preconizează totuși o ușoară creștere, în linie cu avansul economic, astfel încât numărul de salariați ar urma să crească cu aproximativ 1,2% anual.

CNSP prognozează creșterea câștigului salarial și dinamica economică pentru 2026-2029

Pentru 2026, câștigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 5,5%, ajungând la 9.192 lei pe lună. Aceasta se datorează corelării indexărilor salariale în sectorul concurențial cu inflația și politica salariului minim, în timp ce salariile din sectorul bugetar vor înregistra o ușoară diminuare ca efect al măsurilor de consolidare fiscală. În perioada următoare, dinamica medie anuală a câștigurilor salariale este anticipată la 5,7%, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și continuarea procesului de dezinflație.

Pe termen mediu, între 2027 și 2029, prognoza CNSP indică un context macroeconomic intern în atenuare, cu corecții ale deficitului intern și extern, ceea ce va susține o rată medie anuală de creștere a PIB ușor peste 2%. Sectorul construcțiilor va rămâne cel mai dinamic, cu o creștere medie anuală de 2,8%, peste ritmul PIB. Industria se va redresa ușor, cu o rată anuală în jur de 2%, iar serviciile vor înregistra o relansare, susținută în special de activitățile cu valoare adăugată ridicată.

Pe partea cererii, investițiile brute, estimate să crească în medie cu 2,7% anual, vor rămâne principalul motor al creșterii economice, accentul fiind pus pe utilizarea eficientă a resurselor disponibile din fonduri europene, guvernamentale și private pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. După declinul din 2026, consumul privat se va relansa, cu o creștere medie anuală de 2,6%, depășind ritmul PIB cu 0,4 puncte procentuale. În același timp, exportul net va avea o contribuție ușor negativă de aproximativ 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, întrucât dinamica importurilor de bunuri și servicii (3,3%) va depăși ușor creșterea exporturilor (3,2%).

CNSP avertizează asupra riscului de creștere a inflației după reliberalizarea prețurilor la gaze și eliminarea plafonului pentru aliment

Comisia Națională de Strategie și Prognoză atrage atenția că inflația ar putea fi supusă unor presiuni suplimentare ca urmare a reliberalizării prețurilor gazelor naturale și a eliminării plafonului privind adaosul comercial la alimentele de bază.

„Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul semestru din 2026, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale şi a reliberalizării pieţei energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste şocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaţionist şi o contracţie mai amplă asupra consumului gospodăriilor populaţiei. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele ţintei de inflaţie stabilite de BNR”, se arată în documentul citat.

Rata anuală a inflației este prognozată la 3,6% pentru 2026, în scădere semnificativă față de nivelul de 9,6% în 2025, urmând ca în 2027 să se situeze în jur de 3%.

Pentru cursul de schimb leu/euro, prognoza prevede o depreciere medie anuală de aproximativ 1%, estimându-se un curs mediu de 5,11 lei/euro pentru 2026.

Pe plan extern, deficitul de cont curent va continua să se corecteze pe termen mediu, cu o reducere mai vizibilă în 2026, susținută de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de creșterea absorbției fondurilor europene și de îmbunătățirea competitivității exporturilor autohtone. În acest an, deficitul de cont curent este estimat la 6,6% din PIB, comparativ cu 8% din PIB în 2025.