BNR avertizează că reducerea cheltuielilor publice cu 10% nu rezolvă dezechilibrul bugetar. Negrescu: Vom ajunge din nou la împrumuturi

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, avertizează că tăierea de 10% din cheltuielile administrației publice nu este suficientă pentru corectarea deficitului bugetar. Mesajul este susținut și de consultantul fiscal Adrian Negrescu, care afirmă că România va continua să se împrumute masiv în lipsa unei reforme administrative și a reducerii cheltuielilor rigide.

Tăieri insuficiente pentru corectarea deficitului

Reducerea cheltuielilor din aparatul public cu 10%, măsură anunțată în contextul constrângerilor fiscale, nu este suficientă pentru echilibrarea finanțelor statului, susține Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Invitat la Digi24, acesta a explicat că România evită de decenii o reformă reală a administrației, iar statul funcționează încă pe un model vechi, costisitor și ineficient.

„Nu e suficient, pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”, a afirmat Rădulescu.

Oficialul BNR a criticat și împărțirea administrativ-teritorială a țării, pe care o consideră depășită din punct de vedere economic și funcțional.

„Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a spus consilierul băncii centrale.

Negrescu susține avertismentul BNR: deficit mare, cheltuieli rigide

Poziția lui Eugen Rădulescu este împărtășită de consultantul fiscal Adrian Negrescu, care afirmă că proiectul de buget nu corectează problema principală: creșterea accelerată a cheltuielilor publice, în special cele rigide.

„Ne așteptăm la un buget de vreo 400 de miliarde de euro, în care cheltuielile reprezintă în continuare o mare problemă, pentru că statul adună din creșterile astea de taxe din ultimul an undeva la nivel de 35 de miliarde de lei în plus. Dar acești bani nu sunt de ajuns pentru a acoperi într-adevăr deficitul bugetar pe care noi trebuie să-l reducem undeva spre 6%”, a declarat Negrescu la Antena 3 CNN.

În lipsa reformelor, avertizează el, România va continua să finanțeze cheltuielile prin împrumuturi.

„Dacă e să nu tăiem aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns. La un buget de 400 de miliarde de euro, o să împrumutăm în plus încă vreo 50 de miliarde de euro, ca să vedem cu ce să plătim toate obligațiile statului”, a subliniat Negrescu.

Cheltuieli prea mari, venituri insuficiente

Potrivit consultantului fiscal, statul nu duce lipsă de venituri, ci de disciplină bugetară.

„În condițiile în care 90 și ceva la 100 din banii pe care îi aduni din taxe și impozite se duc pe salariile bugetarilor și pe cheltuieli cu pensiile și celelalte probleme sociale. Adică de undeva trebuie tăiat”, a explicat acesta.

Negrescu consideră că soluția trebuie să vină din structurarea bugetului pe limite clare:

„Cred că legea bugetului ar trebui să stabilească foarte clar nivelul de cheltuieli pentru fiecare instituție în parte, în așa fel încât să reușim să reducem deficitul ăsta bugetar”, a afirmat el.

În privința obiectivelor fiscale, Negrescu estimează că România ar putea coborî la 6% deficit în următorii ani, însă revenirea la nivelul de 3% cerut de regulile europene este puțin realistă pe termen scurt.

„Poate în 2026, cu inflația, cu efectele creșterilor de taxe, vom reuși să scădem la 6%, dar să ajungi la 3% cum ne-am asumat în următorii 4-5 ani, va fi aproape imposibil”, a spus acesta.

Reforma administrației — miza comună BNR & experți

În final, Adrian Negrescu a reafirmat ideea lansată de Rădulescu: fără o reformă administrativă profundă, România nu poate echilibra bugetul.

„Această reformă a administrației locale este absolut necesară. Reforma administrativă a țării. Avem 41 de județe. Nu ne mai permitem să plătim atât de mult pentru administrația statului, pentru 1,3 milioane de bugetari, în condițiile în care Polonia are 800.000 de bugetari și o populație dublă față de cea din România. Trebuie să strângem cureaua și cu adevărat să facem acest lucru, nu doar din vorbe, pentru că până acum n-am asistat decât la vorbe la acest capitol”, a conchis Negrescu.