Omul lui Mugur Isărescu pune tunurile pe Guvern: A redus deficitul prin taxe mai mari
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a explicat mecanismul real prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a reușit să limiteze deficitul bugetar, subliniind că soluția aleasă a fost una clasică, dar dureroasă pentru populație: majorarea taxelor și impozitelor.
Potrivit acestuia, ajustarea deficitului nu s-a realizat prin reducerea cheltuielilor statului, așa cum ar fi fost firesc într-o abordare responsabilă, ci aproape exclusiv prin creșterea poverii fiscale. Rădulescu a arătat că, deși Guvernul și-a asumat public obiective ambițioase, realitatea bugetară arată un deficit apropiat de 8% din PIB, ușor sub nivelul anunțat inițial.
El a amintit că, la finalul lunii noiembrie, deficitul ajunsese deja la 6,4% din PIB, ceea ce face ca închiderea anului în jurul valorii de 8–8,4% să fie rezultatul unor măsuri rapide, aplicate mai ales prin fiscalitate. În opinia sa, reducerea cheltuielilor a rămas, în mare parte, la stadiul de promisiune.
Consilierul BNR și-a exprimat scepticismul că anul în curs va aduce progrese semnificative în acest domeniu, invocând blocajele politice și lipsa unor reforme structurale reale. Chiar și reducerea anunțată a aparatului administrativ, de aproximativ 10%, este văzută ca o măsură cu impact limitat asupra bugetului.
„S-au mărit niște taxe și impozite care au însemnat practic o reducere a deficitului public. (…) Anul care s-a încheiat ne va duce în jurul unui deficit de 8%, sub nivelul promis de Guvern.
Să ne amintim că în luna noiembrie deficitul era de 6,4% din PIB, în așa fel încât cred că ne vom încadra bine în cele 8,4 procente, iar acest lucru s-a realizat, în mod special, pe creșteri de impozite.
Nu s-a realizat în măsura în care ar fi fost de dorit: reducerea cheltuielilor. Și am, așa, o temere că nici anul acesta nu o să facem mare lucru pe domeniul acesta, din cauză că avem și blocaje politice.
O reducere cu 10% a administrației publice, promisă de Guvern, va fi probabil prinsă în bugetul pe acest an, dar nu înseamnă foarte mult”, a spus, la Digi24, Rădulescu.
Presiunea fiscală apasă pe românii cu venituri mici
În ceea ce privește efectele sociale, Eugen Rădulescu a atras atenția că adevăratul cost al acestor politici este suportat de categoriile vulnerabile. Scăderea nivelului de trai este resimțită mai ales de persoanele cu venituri mici, care se confruntă direct cu scumpiri și cu o presiune fiscală tot mai greu de dus.
În același timp, el a criticat lipsa de acțiune în zone sensibile ale statului, precum întreprinderile publice sau sistemele speciale de pensii. Rădulescu a dat ca exemplu pensiile magistraților, pe care le-a catalogat drept disproporționat de mari, subliniind că astfel de anomalii continuă să existe fără corecții concrete.
„Iar oamenii care au suferit, în mod special oamenii cu venituri mici, care au resimțit impactul mai puternic al scăderii nivelului de trai, evident că se simt cei mai frustrați, pentru că tot numai pe ei cade povara adevărată.
Nu s-au redus prea mult cheltuielile publice, încă n-am văzut nimic în zona întreprinderilor de stat, încă avem promisiuni în zona aceea.
Nu am văzut încă nimic în legătură cu unele ciudățenii, unele absurdități pe care le avem, cum sunt pensiile magistraților, care sunt cele mai mari din lume”, a mai precizat consilierul lui Isărescu.
Tăierea de 10% din cheltuielile administrației este insuficientă
Eugen Rădulescu mai spune că reducerea anunțată a cheltuielilor din administrația publică, de doar 10%, nu poate rezolva problemele structurale ale statului. În opinia sa, măsurile pregătite riscă să fie unele superficiale, fără impact real asupra bugetului.
„Nu. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”.
Oficialul BNR a explicat că, în lipsa unor reforme profunde, autoritățile se vor limita la economii minore, precum restrângerea unor cheltuieli de funcționare sau renunțarea la dotări secundare, fără a atinge adevăratele surse de risipă. El a subliniat că dimensiunea aparatului administrativ rămâne excesivă, iar problema de fond este ignorată.
„Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat”.
Cea mai mare îngrijorare, potrivit lui Rădulescu, este faptul că reorganizarea administrativ-teritorială a dispărut complet din agenda publică. România continuă să funcționeze cu 41 de județe și peste 3.200 de localități, o structură pe care consilierul BNR o consideră disproporționată pentru o țară de mărimea României și extrem de costisitoare din punct de vedere bugetar.
România, blocată în perioada anilor ’60
În acest context, Eugen Rădulescu a afirmat că statul român pare blocat într-un model administrativ învechit, comparabil cu cel din anii ’60, fără voință reală de modernizare. Din acest motiv, reducerea de 10% riscă să rămână o măsură singulară, aplicată temporar, după care autoritățile vor declara reforma încheiată.
„Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a declarat el.
Referitor la cadrul legal, oficialul BNR a arătat că o astfel de reformă nu ar necesita neapărat modificarea Constituției. El a explicat că legea fundamentală nu impune un număr fix de județe, ceea ce ar permite o reorganizare fără schimbări constituționale majore, dacă ar exista voință politică.
„Poți să nu numești 41, nu trebuie să le numești regiuni, poți să le numești județe. Nu trebuie să fie 41. Nu scrie în Constituție că sunt 41 de județe”, a spus oficialul BNR.
Deși șansele unei restructurări ample a administrației sunt, în prezent, reduse, Eugen Rădulescu a subliniat că importanța unei asemenea reforme rămâne necesară pentru eficientizarea statului și pentru reducerea reală a cheltuielilor publice.
