Guvernul analizează 185 de companii inactive, cu pierderi de 14 mld. lei. Oana Gheorghiu: TAROM poate fi privatizată prin bursă sau parteneriat public-privat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Guvernul Bolojan analizează 185 de companii inactive, cu pierderi cumulate de circa 14 miliarde de lei până în 2024. Într-un proiect-pilot pentru 22 de companii strategice din energie și transporturi, statul vrea să decidă dacă le închide, le recapitalizează sau le privatizează.

Guvernul Bolojan analizează 185 de companii inactive și pierderile lor de 14 miliarde de lei

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, la TVR Info, că Guvernul vrea să facă ordine în modul în care statul deține companii. Ea a explicat că există în jur de 185 de companii inactive, care nu mai depun declarații financiare, iar pierderile lor acumulate până în 2024 sunt de aproximativ 14 miliarde de lei.

Ea a spus că prima listă de 22 de companii — din energie, transporturi și Ministerul Economiei — este un proiect-pilot, prin care Guvernul, împreună cu AMEPIP (organismul care gestionează companiile de stat), face o analiză serioasă a situației financiare. Gheorghiu a precizat că nu e suficient să vezi doar că o companie are pierderi, ci trebuie înțelese cauzele: dacă pierderile apar din management slab sau din motive externe.

Vicepremierul a adăugat că unele companii sunt deja în faliment sau lichidare, dar rămân deschise ani de zile din lipsă de decizie, iar statul trebuie să rezolve această situație. Scopul este să se facă curățenie și să se vadă ce companii merită păstrate: statul nu trebuie să fie proprietar doar de dragul de a fi, ci doar acolo unde aduce beneficii reale cetățenilor pe termen lung.

Ea a spus că multe dintre cele 185 de companii inactive există doar formal, pentru că nu au fost închise oficial la Registrul Comerțului. Ele nu mai au active sau angajați, unele fiind doar clădiri rămase, și trebuie să se decidă ce se face cu ele.

Alte companii, care încă funcționează, au pierderi și trebuie analizat dacă sunt viabile, dacă trebuie recapitalizate sau închise. Gheorghiu a spus că AMEPIP face această analiză pentru 230 de companii centrale, care asigură servicii publice importante. Ea a dat exemplul Metrorex, care trebuie subvenționată de stat, dar activitatea trebuie eficientizată, și al Tarom, companie cu pierderi pe o piață competitivă, unde Guvernul trebuie să decidă dacă va încerca să o redreseze prin management mai bun sau prin parteneriate.

Vicepremierul a mai spus că există peste 1.200 de companii locale, aflate sub autoritatea consiliilor județene și primăriilor. Ea a explicat că în alte țări similare cu România, cum e Polonia, sunt mult mai puține companii de stat și că toate țările fac curățenie în acest domeniu, pentru că pierderile companiilor înseamnă cheltuieli pentru toți cetățenii.

Gheorghiu a subliniat că statul trebuie să rămână activ în domeniile strategice, cum ar fi energia și industria de apărare. În alte domenii, statul fie trebuie să renunțe, fie să caute parteneriate care să asigure eficiență.

„Această primă listă care conţine 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi şi de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului şi împreună cu AMEPIP. Este cea care răspunde de guvernanţa companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislaţia şi toate angajamentele noastre luate în relaţia cu OECD şi cu Comisia Europeană.

Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vine ele, care e cauza lor, e o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanţă, vine din nişte motive care nu ţin neapărat de companie.

Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă şi le tragem după noi. Ce ne propunem este să facem curăţenie, să ne uităm la companii cât mai obiectiv cu putinţă, să facem curăţenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acţionar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetăţenilor.

Asta trebuie să facem, să le curăţăm pe acestea, să închidem. Ele nu mai au active, nu mai au angajaţi, unele dintre ele sunt doar nişte clădiri rămase şi trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri.

Trebuie să ne uităm de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt cu adevărat viabile sau nu, dacă ele trebuie închise sau trebuie recapitalizate. Va reeişi din analiza profundă pe care o face AMEPIP. Sunt 230 de companii centrale, astea sunt cele mai importante şi la care avem cifrele cele mai mari, sunt companiile care asigură şi serviciile publice.

Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie, ce va face. E o companie care se luptă de mulţi ani cu pierderi, care lucrează pe o piaţă foarte concurenţială, dar care cred eu că trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activităţii, fie de sine stătător, printr-o bună guvernanţă, prin schimbarea modului în care se face guvernanţa acestei companii, fie, de ce nu, printr-un parteneriat. Dar toate aceste lucruri vor ieşi din analiză.

Sunt foarte multe. Eu m-am uitat puţin la ce se întâmplă în alte ţări, similare cu noi. Polonia cred că are între 300 şi 400 de companii de stat, la fel celelalte ţări. Toată lumea şi-a făcut curăţenie în zona asta, pentru că odată ce o companie are pierderi, înseamnă deficit de la bugetul statului. Pe termen lung asta înseamnă, practic, plătim noi cu toţii aceste pierderi. Şi atunci trebuie să vedem ce merită să păstrezi, ce are sens să păstrezi, ce e absolut necesar, care sunt domeniile strategice în care statul român trebuie să rămână.

Probabil că mai sunt alte domenii care vor reişi din strategia pe termen lung. Da, în rest, sunt lucruri la care statul trebuie să renunţe sau să lucreze într-un parteneriat care să asigure eficienţa de care avem nevoie”, a punctat Gheorghiu.

TAROM poate fi privatizată prin bursă sau parteneriat public-privat

Întrebată despre posibilitatea privatizării unor companii, cum e TAROM, Oana Gheorghiu a spus că privatizarea ar putea însemna fie listarea companiei la bursă, fie un parteneriat public-privat, care să aducă management mai bun, mai multă eficiență și o folosire mai bună a activelor.

Ea a explicat că privatizarea ar putea însemna și o vânzare, dacă analiza arată că aceasta e cea mai bună soluție. Gheorghiu a subliniat că nu este vorba despre „vindem țara”, ci despre a folosi mai bine ce avem, pentru că în prezent multe resurse nu aduc beneficii și generează pierderi care înseamnă costuri pentru cetățeni. Totuși, ea a precizat că decizia nu poate fi luată înainte de a finaliza analiza companiei.

„Privatizarea poate să însemne şi o vânzare, dacă asta reiese din analiză, că ar fi cea mai bună soluţie. Şi cred că trebuie să ne gândim la privatizarea asta, nu la sintagma aia că ne vindem ţara, că ne luptăm cu asta şi ne-am luptat de-a lungul timpului, ci ne gândim la cum folosim mai bine ceea ce avem.

Pentru că în momentul ăsta, aşa cum arată cifrele, avem lucruri, dar pe care nu le folosim în beneficiu nostru, ci tot creăm pierderi care înseamnă, de fapt, costuri pentru fiecare cetăţean. Dar e greu să ne pronunţăm înainte de a face o analiză”, a arătat Gheorghiu.

Pierderile cumulate ale companiilor de stat ajung la 14 miliarde de lei, unele având capital negativ

Întrebată despre pierderile statului din aceste companii, Oana Gheorghiu a spus că, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, pierderile cumulate până în 2024 ajung la aproximativ 14 miliarde de lei. Ea a explicat că nu este vorba doar de pierderile din 2024, ci de toate pierderile adunate de companii de-a lungul timpului.

Vicepremierul a menționat că unele companii au capital negativ, adică pierderile lor depășesc valoarea capitalului propriu. Aceste companii sunt considerate cu risc foarte mare și, conform legii, ar trebui deja să fie în insolvență. Totuși, pentru că unele sunt strategice, statul trebuie să le analizeze foarte atent și să ia decizii importante.

„Pierderile acumulate de-a lungul anului şi la nivelul anului 2024, ne uităm la cifre, că pe acestea le avem de la Ministerul de Finanţe, erau undeva la 14 miliarde de lei. Deci nu sunt doar pierderile din anul 2024, ci sunt toate pierderile cu care vin companiile din spate.

Acestea sunt companii cu risc foarte mare. Deci sunt, practic, companii care, potrivit legii, ar trebui să fie deja în insolvenţă. Fiind însă unele dintre ele companii strategice, trebuie ca statul să se uite cu mare atenţie şi să ia decizii importante”, a afirmat Gheorghiu.