România poartă doliu. A murit „Apărătorul de fier”. Încă o legendă a sportului românesc ne privește acum din ceruri

Fotbalul românesc este în doliu după pierderea a două nume care au marcat istoria unor cluburi de tradiție. Eugen Pojoni și Dumitru „Mituș” Anton s-au stins din viață.

Doliu în fotbalul românesc. Eugen Pojoni s-a stins din viață

Fotbalul românesc traversează zile de doliu, pierzând două figuri emblematice care au scris pagini importante în istoria unor cluburi de tradiție. Eugen Pojoni, simbol al „Bătrânei Doamne” din Arad, și Dumitru „Mituș” Anton, stâlp al Politehnicii Iași, au plecat dintre noi, lăsând în urmă amintiri, respect și recunoștință.

Eugen Pojoni s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani, iar vestea dispariției sale a îndoliat comunitatea arădeană.

Născut la 1 ianuarie 1942, la Reghin, fostul fundaș central a devenit unul dintre apărătorii de referință ai UTA în perioada 1967–1977. Crescut fotbalistic la Avântul Reghin, Pojoni a mai evoluat pentru Viitorul București și Crișul Oradea, club la care s-a maturizat și a atras atenția marilor echipe ale vremii.

La Arad, „Apărătorul de fier” a trăit cei mai frumoși ani ai carierei, adunând 247 de meciuri și 9 goluri în campionat.

A contribuit decisiv la câștigarea celor două titluri de campion ale României, în 1969 și 1970, și a fost parte din legendara echipă care a eliminat-o pe Feyenoord în Cupa Campionilor, performanță rămasă în istorie drept „a 8-a Minune a Lumii”. Brosovszky, Domide sau Pojoni impresionau atunci pe teren, iar Nicolae „Coco” Dumitrescu, o altă legendă a clubului arădean, era antrenor.

Iubit de suporteri și respectat de adversari, Eugen Pojoni rămâne un simbol al ultimei generații de aur a UTA Arad.

Doliu în sportul românesc. Dumitru „Mituș” Anton a încetat din viață

O altă veste tristă vine din Copou, unde fotbalul ieșean a pierdut un om de bază al Politehnicii. Dumitru „Mituș” Anton a încetat din viață la 73 de ani.

Născut la Bivolari, județul Iași, Anton a fost unul dintre fundașii reprezentativi ai Politehnicii, pentru care a disputat 303 meciuri în prima ligă, în perioada 1973–1985. Devotamentul și constanța sa l-au transformat într-un reper pentru generația de aur a clubului ieșean.

După retragerea din activitatea de jucător, „Mituș” Anton a rămas aproape de sport, devenind profesor de educație fizică și sport, formând generații de elevi, dar și antrenor al Politehnicii Iași, inclusiv ca principal în sezonul 1995–1996 din prima ligă.

Dispariția celor doi lasă un gol imens în inimile suporterilor și în istoria fotbalului românesc. Eugen Pojoni și Dumitru „Mituș” Anton vor rămâne veșnic prin realizările lor, prin respectul câștigat pe teren și prin dragostea față de cluburile pe care le-au slujit cu onoare. Dumnezeu să-i odihnească în pace.