Plafonarea la gaze, eliminată treptat. Dumitru Chisăliță avertizează că românii trebuie să suporte costuri ascunse

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că plafonarea prețurilor la gaze nu a mai fost, după anul 2023, o măsură reală de protecție socială, ci o operațiune de finanțare mascată a statului român. Potrivit expertului, aceasta a fost construită pe amânări, datorii ascunse și transfer de costuri către consumatorii finali.

Dumitru Chisăliță critică varianta de rezervă a Guvernului pentru situația unei majorări abrupte a prețului gazelor naturale, care presupune prelungirea schemei de plafonare cu un an și reducerea graduală a plafonului.

Dumitru Chisăliță avertizează că plafonarea nu a protejat consumatorii

Expertul în energie subliniază că nu este clar ce se urmărește cu această trecere treptată și că piața funcționează liber, cu contracte și oferte active, iar prețul pe bursa de gaze din România a crescut constant de când s-a aplicat plafonarea, în timp ce tendința internațională a fost de scădere.

„Cred că trebuie mai multe explicații vizavi de această trecere. Este pentru mine puțin greu de înțeles ce s-a dorit să se spună, pentru că noi avem în momentul de față o suspendare a prețului din contract. Piața este liberă, contractele funcționează, ofertele funcționează, deci sincer, nu reușesc să înțeleg exact ce se dorește cu această trecere treptată în ceea ce privește plafonarea – cred că e nevoie de elemente suplimentare”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Digi24.

Guvernul a anunțat că schema de plafonare va fi eliminată treptat

Guvernul a anunțat că schema de plafonare va fi eliminată treptat pe parcursul unui an, dacă prețul gazelor va crește excesiv după expirarea plafonării la finalul lunii martie. În practică, după anul 2023, plafonarea nu a mai protejat consumatorii, ci a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori. Statul a promis bani furnizorilor, dar nu i-a plătit, iar aceștia s-au împrumutat la bănci pentru a susține schema impusă prin lege. Costul acestor împrumuturi nu a fost suportat de stat, ci a fost transferat discret către populație.

„Am avut în noiembrie o sperietură puternică de partea unor decidenți. În decembrie a fost altă sperietură puternică. Din păcate, nu cred că face bine în primul rând pentru piață și nu face bine sub nicio formă pentru evoluția prețului la gaze naturale din România, pentru că acesta este într-o continuă creștere. De când a început această situație – crește, nu crește, plafonăm, nu plafonăm – prețul pe bursa de gaze din România a crescut în mod constant, în neconcordanță totală cu ce se întâmplă pe piețele internaționale, unde tendința este de scădere a prețului gazelor naturale”, a mai spus Chisăliță.

Fiecare consumator român a beneficiat de aproximativ 3.000 de lei prin plafonare, dar a plătit suplimentar circa 6.920 de lei

În medie, fiecare consumator român a beneficiat de aproximativ 3.000 de lei prin plafonarea prețurilor, dar a plătit suplimentar circa 6.920 de lei față de costul real al energiei consumate și urmează să mai achite aproximativ 187 de lei pentru dobânzi, din cauza întârzierilor statului în onorarea obligațiilor legale. Astfel, plafonarea nu a oferit o protecție reală pentru consumatori.

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, menținerea schemei nu se dorește a fi eliminată în prezent deoarece aceasta convine atât statului, cât și unor actori din piață. Pentru stat, eliminarea plafonării ar presupune recunoașterea oficială a datoriilor, presiuni asupra deficitului bugetar și costuri politice semnificative. Pentru unii furnizori, eliminarea plafonării ar însemna reducerea veniturilor și pierderea clienților. În schimb, menținerea schemei permite amânarea plăților, cosmetizarea execuției bugetare și mutarea costurilor asupra terților, iar pentru furnizori câștiguri mai mari decât pe o piață liberă funcțională.

„Și în zilele pe care le-am trecut am avut o acoperire mare cu gaze din producția internă, plus depozitele, gazele din depozitele de magazinare. În același timp au fost importuri de gaze, nu toate cu cu scop fizic – unele au fost cu scop comercial, pentru că au fost identificate oferte bune sau au fost, dacă vreți, identificate oferte care intrau la această schemă de plafonare. (…) Deci nu cred că se pune problema, chiar dacă în continuare temperatura va scădea pentru următoarele zile, să nu avem gaze suficiente pentru a ne încălzi”, a mai spus Chisăliță.

Expertul este de părere că nu există motive tehnice reale pentru păstrarea plafonării

De asemenea, expertul subliniază că nu există motive tehnice reale pentru păstrarea plafonării. România a avut o acoperire mare cu gaze din producția internă și depozite, completată de importuri, unele dintre acestea cu scop comercial, dar suficiente pentru a asigura necesarul de consum chiar și în perioadele reci.

„Plafonarea convine statului, dar și unor actori din piață. Eliminarea ei ar însemna – pentru stat: recunoașterea oficială a datorilor, presiunea uriașă pe deficitul bugetar și costurile politice majore; pentru unii furnizori: reducerea veniturilor și pierderea de clienți. În schimb, menținerea schemei permite: statului – amânarea plăților, cosmetizarea execuției bugetare și mutarea notei de plată unor terți, care ulterior să fie arătați cu degetul ca vinovați; unor furnizori – câștiguri mai mari decât pe o piață liberă funcțională. (…) Plafonarea după anul 2023, a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”, a completat expertul în energie.

Economistul Adrian Negrescu critică dur planurile ministrului Energiei privind liberalizarea treptată a pieței de energie

La rândul lui, economistul Adrian Negrescu critică dur planurile ministrului Energiei privind liberalizarea treptată a pieței de energie, pe care le consideră o amânare a rezolvării problemelor reale din sector. Conform expertului, scenariul propus mută dificultățile în viitor și nu oferă soluții concrete pentru gestionarea contractelor de furnizare sau pentru modul în care ar urma să funcționeze această tranziție.

Negrescu consideră că inițiativa reprezintă o măsură „toxică” care păcălește consumatorii, în loc să lase piața să se autoregleze. Noua formă de plafonare, despre care vorbește ministrul, ar urma să fie suportată indirect de populație prin taxe și impozite mai mari, fără a aduce o protecție reală pentru consumatori.

„Ministrul Energiei lanseaza scenariu unei liberalizari treptate a pietei de energie, in urmatorii ani. Altfel spus muta problema in viitor, neavand solutii. Adica cum liberalizare treptata? Doar pentru unii? Ce facem cu contractele de furnizare? Cine va gestiona o astfel de aventura economica? O alta masura toxica prin care ne pacalim singuri. In loc sa lasam piata sa se autoregleze, dl. Ivan viseaza la un alt tip de plafonare pe care, bineinteles, tot noi o vom suporta prin taxe si impozite mai mari”, a scris Negrescu pe Facebook.

Principalii beneficiari ai acestei scheme vor fi investitorii din domeniul gazelor

Potrivit economistului, principalii beneficiari ai acestei scheme vor fi investitorii din domeniul gazelor, care vor realiza tranzacții la suprapreț, profitând de plata diferențelor de către stat. Astfel, sub aparența unei protecții sociale, consumatorii vor fi cei care vor plăti costul real al intereselor de grup din sectorul energetic.

Negrescu subliniază că, în loc să existe o monitorizare strictă a modului de formare a prețurilor și transparență completă a contractelor de tranzacționare pe piața de gaze, autoritățile par să se concentreze pe implementarea unor noi tipuri de plafonare. În opinia sa, abordarea Ministerului Energiei și a ANRE privind liberalizarea pieței de gaze nu poate aduce altceva decât vești negative pentru consumatori și pentru întreaga economie.

„Cine vor fi cei mai castigati? ,,Investitorii” din domeniu care vor face din nou tranzactii cu gaze la suprapret, profitand de faptul ca statul le va plati diferenta. Sub auspiciile unei false protectii sociale, vom plati, cu varf si indesat, factura intereselor de grup din acest sector economic.

In loc sa controleze modul in care se formeaza preturile, sa transparentizeze toate contractele de tranzactionare de pe piata de gaze – sa le vedem pe Bursa de Marfuri – ministrul Energiei viseaza precum dl. Barbu, de la Agricultura, la noi tipuri de plafonari. La cum gandesc cei de la ME si ANRE liberalizarea pietei de gaze, nu ne putem astepta decat la vesti proaste”, a conchis economistul.

Postarea poate fi vizualizată aici.