Cauze interne ale prețului ridicat identificate de președintele AEI, Dumitru Chisăliţă, includ capacități de producție insuficiente sau neoptime, care obligă la importuri scumpe, și pierderi mari în sistemele de transport și distribuție, ce ajung până la aproximativ 20% în unele zone.
Costurile suplimentare vin și din politicile și reglementările energetice
Costurile suplimentare vin și din politicile și reglementările energetice, inclusiv creșterea prețului certificatelor de emisii de CO₂, investițiile mari necesare în tehnologii regenerabile și dificultatea echilibrării producției eoliene, solare și hidro. Exporturile de energie în perioade cu cerere redusă și necesitatea importurilor când cererea este mare cresc de asemenea costul marginal de producție, iar taxele și accizele aplicate în ultimii ani au contribuit la scumpirea energiei.
Factorii externi, conform lui Chisăliţă, care au majorat prețul includ creșterea cererii de energie în sud-estul Europei ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina, lipsa combustibilului necesar în Republica Moldova, capacități limitate de interconectare cu piețele din Vestul Europei, creșterea prețului gazelor naturale și a altor combustibili la nivel european și războiul din Ucraina, care a afectat lanțurile de aprovizionare și piețele energetice. Variabilitatea producției regenerabile, determinată de condițiile meteorologice și hidro, a accentuat de asemenea aceste fluctuații de preț.
Impactul prețurilor ridicate asupra populației este semnificativ
Estimările recente realizate de Chisăliţă arată că între 32% și 45% din populație ar fi afectată de sărăcie energetică, iar aproximativ 20% din gospodării consumă sub jumătate din media națională, un indicator de sărăcie energetică extremă, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, unde peste 30% dintre gospodării nu își permit să acopere necesarul energetic. Gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puțin de cheltuit pentru alte nevoi, ceea ce frânează consumul și economia internă.
Impactul asupra întreprinderilor și industriei este de asemenea sever. Costurile ridicate ale energiei reduc competitivitatea firmelor, afectează investițiile, dezvoltarea și profitabilitatea și pot conduce până la faliment. Conform datelor EIB Investment Survey 2024 – România, 81% dintre firmele românești indică costurile la energie drept un obstacol major pentru investiții.
„Gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi – ceea ce reduce cererea internă, consumul şi astfel se frâneză economia. Întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este şi cazul Românie, sunt mai puţin competitive – dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), 81% dintre firmele din România indică «costurile la energie» ca fiind un obstacol pentru investiţii – deci sunt afectate de nivelul preţurilor la energie”, a conchis preşedintele AEI.
