România, în prag de „seppuku”. Avertismentul lui Adrian Negrescu: Economia mondială trece prin cea mai gravă criză din ultimii aproape 20 de ani

România, în prag de „seppuku”. Avertisment foarte dur din partea lui Adrian Negrescu

România, în prag de „seppuku”. În timp ce scena politică de la București este ocupată de dispute interne, economia României riscă să intre într-o manevră de tip „seppuku economic”. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că incertitudinea este cel mai mare inamic al banilor, iar factura pentru acest „spectacol” va fi achitată, în final, de fiecare cetățean.

Instabilitatea alungă investitorii, care tind să își protejeze capitalul vânzând activele în lei pentru a cumpăra valute de refugiu (euro sau dolari).

• Consecința: Presiune uriașă pe cursul de schimb. Deși BNR va interveni pentru a stabiliza leul, acest proces „arde” rezerve valutare și reduce lichiditatea, ducând inevitabil la dobânzi mai mari.
• Efectul pe Bursă: Scăderile indicilor bursieri afectează direct activele fondurilor de pensii (Pilonul II), diluând economiile pe termen lung ale românilor.

 „Perioada de instabilitate politică în care intrăm riscă să se traducă într-un adevărat seppuku economic şi asta într-o perioadă în care economia mondială trece prin cea mai gravă criză din ultimii aproape 20 de ani. Banii şi economia, în general, urăsc incertitudinea.

Când investitorii nu ştiu cine va conduce ţara, ce taxe vor apărea sau ce legi se vor schimba, reacţia lor naturală este să facă un pas în spate.

Pentru România, o ţară care se bazează mult pe banii veniţi din exterior (investiţii străine, fonduri europene şi împrumuturi de 50 de miliarde de euro în 2026), o criză politică se va traduce rapid în costuri reale pe care le va trebui să le suportăm cu toţii, în egală măsură”, avertizează Adrian Negrescu, într-o postare pe Facebook.

Capcana datoriilor României

Statul român are nevoie de o infuzie constantă de capital pentru a acoperi cel mai mare deficit bugetar din UE.

• Riscul de țară: Într-o criză politică, creditorii percep un risc crescut și cer dobânzi penalizatoare.
• Unde se ajunge: Dacă statul nu se mai poate împrumuta sustenabil, soluția de urgență devine creșterea taxelor (inclusiv a TVA-ului) pentru a asigura plata pensiilor și a salariilor.

 „În astfel de situaţii de criză, investitorii tind să îşi vândă activele în lei şi să cumpere euro sau dolari (considerate monede de refugiu). Banca Naţională a României va interveni, mai mult ca sigur, pentru a preveni o creştere bruscă a cursului euro, dar această intervenţie consumă miliarde de euro şi poate duce la bani mai puţini pe piaţă, adică la dobânzi mai mari.

Dacă criza se adânceşte, euro se va aprecia semnificativ. O vom simţi cu toţii”, a transmis consultantul economic.

Aceasta este, probabil, cea mai mare vulnerabilitate. Cele aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR și fondurile de coeziune depind de reforme legislative stricte.

• Fără un guvern cu puteri depline și un Parlament funcțional, aceste proiecte (spitale, autostrăzi, digitalizare) sunt blocate la Bruxelles.
• Lipsa acestor bani pune o presiune suplimentară pe bugetul național, deja fragilizat.

„În al treilea rând, şi acesta riscă să fie un efect major cu implicaţii inclusiv în zona plăţii pensiilor şi salariilor, statul se va împrumuta mai scump şi/sau va avea dificultăţi să se mai împrumute. Şi asta în condiţiile în care, pentru a acoperi cheltuielile, are nevoie în medie de 1 miliard de euro pe săptămână! În esenţă, România are cel mai mare deficit bugetar din UE, adică statul cheltuie mult mai mult decât produce şi are nevoie constantă de împrumuturi.

Când apare o criză politică, cei care împrumută bani României percep un risc mai mare. Rezultatul? Cer dobânzi mai mari. Acest cost suplimentar este plătit, în final, din taxele noastre. Nu este exclus ca această criză să ducă, în cel mai negru scenariu, la o nouă creştere a TVA”, avertizează analistul.

„La ce să ne aşteptăm în următoarele 6 luni? Dacă criza politică nu se rezolvă rapid şi se prelungeşte, efectele trec din zona financiară direct în economia reală (în buzunarele firmelor şi ale cetăţenilor). Cei 10 miliarde de euro din PNRR, pe care ar trebui să îl luăm până în august, s-ar evapora odată cu stoparea măsurilor administrative. Blocarea banilor europeni este, poate, cea mai mare vulnerabilitate a României”, a punctat el.

Impactul resimțit de români în viața de zi cu zi

Efectele financiare se traduc rapid în realități economice dureroase pentru populație:

• Inflație prin import: Un leu mai slab înseamnă produse de import (alimente, combustibil, electronice) mai scumpe.
• Înghețarea investițiilor: Companiile private apasă „frâna de mână”, amânând angajările și extinderile până la clarificarea situației politice.
• Recesiune tehnică: Deși mediul de afaceri s-a adaptat până acum crizelor succesive, o criză de încredere generalizată poate bloca definitiv motorul economic.

„În plus, fără un guvern cu puteri depline, nu se vor mai putea lua decizii ferme pentru a tăia cheltuieli inutile sau pentru a colecta mai bine taxele. Deficitul bugetar va creşte, ceea ce va obliga viitorul guvern (oricare ar fi el) să ia măsuri de urgenţă mai dure ulterior, cum ar fi creşterea taxelor sau tăierea investiţiilor. Nu este exclus ca această criză politică să pună gaz pe focul inflaţiei. Dacă instabilitatea va duce, în cele din urmă, la o depreciere a leului în faţa monedei euro, toate produsele pe care le importăm (de la alimente la electronice şi combustibil) devin mai scumpe. Acest lucru anulează o parte din eforturile de scădere a inflaţiei”, a subliniat Negrescu.

„Companiile locale şi străine care voiau să deschidă fabrici noi, să facă angajări sau să îşi extindă afacerile vor aştepta să vadă ‘cum se aşază lucrurile’. Această ezitare înseamnă mai puţine locuri de muncă nou create şi o încetinire a creşterii economice. Altfel spus, o criză politică acţionează ca o frână de mână trasă în timp ce maşina economiei încearcă să urce un deal. Cu cât frâna rămâne trasă mai mult, cu atât motorul se chinuie mai tare, iar nota de plată la final (prin taxe mai mari, inflaţie sau lipsa modernizării) este suportată de noi toţi. În egală măsură”, a precizat consultantul economic.

„Noi nu suntem acum intr-o criză economică, ci într-o recesiune tehnică. Da, sunt probleme în economie, consumul a scăzut însă marea majoritate a companiilor şi-a restructurat activitatea, s-a adaptat provocărilor generate de scăderea vânzărilor, de inflaţie, de noile taxe etc. Din păcate, pe fondul crizei politice, riscăm să intrăm din nou într-o criză de încredere care se poate traduce prin îngheţarea investiţiilor şi, poate cel mai grav, prin stoparea/scumpirea creditelor de care statul are nevoie.

Iar asta o vom simţi cu vârf şi îndesat (taxe mai mari, rate mai scumpe, preţuri mai mari etc.). Dincolo de speculaţii, cert este că temerile investitorilor legate de show-ul politic de la Bucureşti încep deja să se vadă – sunt scăderi semnificative pe bursa de valori. Sper că BNR va ţine cursul euro stabil, pentru că speculatorii abia aşteaptă scandalul politic pentru a paria pe deprecierea monedei naţionale”, a adăugat managerul companiei de consultanță economică Frames, Adrian Negrescu.