Bani în plus pentru profesori. Mihai Dimian a anunțat o noua schemă de salarizare: Să fie recompensați suplimentar

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, vine cu o propunere ce vizează direct veniturile profesorilor. Acesta susține necesitatea recompensării financiare suplimentare pentru cadrele didactice care muncesc peste 40 de ore pe săptămână, subliniind că plata trebuie acordată indiferent dacă activitatea este prestată în incinta unității de învățământ sau de la domiciliu.

Potrivit explicațiilor oferite de ministrul, Mihai Dimian această măsură ar urma să fie aplicată indiferent dacă activitatea respectivă este desfășurată în incinta unității de învățământ sau de la domiciliu, recunoscând astfel efortul depus de profesori în afara orelor de curs oficiale.

Mihai Dimian propune o plată suplimentară pentru profesorii care lucrează peste 40 de ore

Pentru a pune în practică această viziune, ministrul a conturat o strategie bazată pe o analiză exhaustivă a fișei integrale a postului. Obiectivul principal este cuantificarea reală a tuturor sarcinilor care revin unui profesor, astfel încât deciziile privind norma didactică să nu mai fie luate arbitrar, ci pe baza unui volum de muncă documentat.

„Să cuantificăm aceste activități, iar cei care depășesc 40 de ore pe săptămână să fie recompensați suplimentar”, a declarat Mihai Dimian.

Un exemplu concret oferit de Mihai Dimian în acest sens este situația evaluărilor de la simulările examenelor naționale. În prezent, corectarea lucrărilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat nu este plătită suplimentar, fiind considerată o sarcină implicită.

Ministrul consideră că volumul actual de muncă depășește adesea limitele rezonabile. Deși o parte din procesul de corectare ar putea fi inclusă într-o fișă a postului extinsă, cum ar fi un set de 30 de lucrări, restul activității rămâne neacoperit financiar.

Sunt necesare fonduri pentru a plăti aceste evaluări care depășesc norma

Din acest motiv, Mihai Dimian a subliniat necesitatea de a identifica fonduri specifice pentru a plăti aceste evaluări care depășesc norma. Mai mult, analiza propusă trebuie să vizeze întregul an școlar, nu doar perioadele de vârf, și să includă munca efectuată acasă, mai ales în contextul digitalizării evaluărilor care permite profesorilor să lucreze de oriunde.

„Dacă faci evaluări pentru simulare, poate că 30 de evaluări pot să le includ în această fișă a postului extinsă, dar restul nu mai am unde să le includ. Drept urmare, trebuie să găsesc fonduri pentru a plăti aceste evaluări suplimentare”, a mai spus ministrul.

Înainte de a trece la modificarea normelor didactice, un subiect care generează adesea tensiuni în relația cu sindicatele, este esențială realizarea unei evaluări complete a tuturor responsabilităților reale ale cadrelor didactice, argumentează ministrul. Această propunere a fost deja înaintată partenerilor sociali pentru consultare. Contextul în care vin aceste declarații este unul dificil pentru sistemul de învățământ, marcat de protestele recente ale celor 500 de profesori din fața Palatului Cotroceni, care și-au exprimat nemulțumirea față de salarizare și condițiile de lucru.

Ministrul a dezbătut și dilema comasării unităților de învățământ

În atenția publică a revenit și subiectul comasării unităților de învățământ, după ce s-a constatat că, în numeroase zone, această strategie nu a produs rezultatele dorite. Ministrul Mihai Dimian a explicat că este imperativă o analiză profundă a sistemului, sugerând chiar posibilitatea revizuirii unor decizii anterioare care s-au dovedit a fi ineficiente.

O atenție deosebită este acordată liceelor tehnice, unde numărul elevilor s-a prăbușit în ultimul deceniu, unele unități funcționând astăzi cu mai puțin de jumătate din efectivele de acum 15 ani. Deși legislația ar fi impus comasarea acestor licee care au ajuns sub pragurile legale de funcționare, măsurile au fost amânate fără o explicație clară.

Această lipsă de intervenție nu se limitează doar la educație, ci pare a fi un fenomen generalizat în administrația publică, unde pragurile legale sunt frecvent ignorate. Mihai Dimian consideră că acesta ar putea fi motivul pentru care nici în sistemul de învățământ nu s-au luat măsuri la momentul oportun, deși existau temeiuri legale clare pentru reorganizare.

„Și în administrația publică s-a ajuns mult sub pragurile stabilite de legislație, dar nu se ia nicio măsură. Poate că din acest motiv nu s-a luat nicio măsură nici în educație. Deci sunt locuri în care aceste comasări, fie că era legea 141, fie că nu, ar fi trebuit să fie făcute”, a precizat ministrul la TVR Info.

Totuși, realitatea sistemului este una a contrastelor, deoarece în paralel cu scăderea numărului de elevi în anumite unități, s-au dezvoltat proiecte noi de infrastructură care necesită resurse umane suplimentare. Deschiderea unor școli noi sau extinderea celor existente a generat o cerere legitimă de personal pentru a asigura educația sutelor de copii care pășesc în aceste noi instituții.

„Am vizitat școli noi care îmi solicită personal suplimentar pentru că s-a deschis o nouă școală, vor veni 200-300 de elevi acolo, solicită personal suplimentar”, a mai spus acesta.

Un capitol important în această dinamică îl reprezintă dezvoltarea rețelei de creșe prin programe guvernamentale. La începutul actualului mandat, ministerul a aprobat deja peste 400 de posturi destinate noilor unități, în contextul în care aproximativ 100 de astfel de creșe se află în diverse stadii de implementare. Ministrul a subliniat că asigurarea personalului se va face etapizat, fiind o consecință firească a dezvoltării sistemului, la fel cum comasările ar trebui să fie consecința firească a scăderii numărului de elevi în unitățile vechi.

„Sunt trei programe în dezvoltare de creșe care se vor dezvolta sau s-au dezvoltat în ultima perioadă și au nevoie de personal. Sigur că nu doar cele 400 de persoane, sunt mai multe etape prin care vom asigura acest personal. Dar ca idee, iată, pentru dezvoltările noi se asigură personal, așa cum atunci când scade numărul de elevi într-o anumită unitate, trebuie asigurate anumite comasări”, a subliniat ministrul.

Statisticile din ultimul deceniu scot la iveală un paradox major al educației românești

În timp ce numărul elevilor a scăzut cu 7%, numărul total de angajați din sistem, incluzând cadrele didactice și personalul auxiliar sau nedidactic, a crescut cu același procent de 7%. Rezultatul este o scădere semnificativă a raportului dintre numărul de elevi și cel al profesorilor, însă această schimbare nu a fost una planificată strategic. Dificultatea majoră a apărut din absența măsurilor în locurile unde clasele s-au diminuat, concomitent cu nevoia inevitabilă de a angaja oameni noi în zonele unde s-a investit în infrastructură.

 „Noi ce constatăm? Constatăm că în România numărul de elevi a scăzut în ultimii 10 ani cu 7%, numărul de profesori și de personal didactic, auxiliar sau nedidactic a crescut cu 7%. Deci noi ne aflăm într-o situație în care, de fapt, raportul dintre numărul de elevi și numărul de profesori a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani de zile. Ei, dar una din dificultăți este tocmai aceasta, pentru că acolo unde au scăzut clasele sau unde s-a diminuat efectivul școlii, n-am luat măsuri, iar acolo unde am dezvoltat, sigur că a fost nevoie să suplimentăm personal”, a explicat Mihai Dimian.

Mai mult, procesul de reorganizare a fost afectat de decizii care par să contrazică realitatea geografică și nevoile elevilor. Există situații în care comasările au fost realizate între unități aflate la distanțe mari una de cealaltă, ignorând variante mult mai logice aflate în imediata apropiere. Astfel de hotărâri ridică semne de întrebare privind influența intereselor locale în detrimentul criteriilor obiective. Deși ministrul a confirmat că toate aceste cazuri vor face obiectul unei analize individuale, momentan nu a fost stabilit un calendar precis pentru finalizarea evaluărilor sau pentru implementarea unor eventuale modificări înainte de debutul viitorului an școlar.

„Dacă însă noi comasăm un liceu de aici, cu o școală generală de la 4 km și n-am făcut-o cu o școală generală de lângă liceu, atunci a fost o decizie locală care nu a fost luată pe baza ideii pe care am enunțat-o aici, ci probabil pe baza altor interese”, a conchis ministrul.

Mihai Dimian a preluat conducerea la Ministerul Educației în martie 2026, fiind propus de premierul Ilie Bolojan. Anterior acestei funcții, el a ocupat poziția de rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava începând cu anul 2024, după o experiență de peste un deceniu în coordonarea cercetării științifice la nivel universitar.