România în fața riscului de „interimat economic”. Avertisment privind stabilitatea financiară. Alexandru Nazare: Reacţiile pieţelor sunt rapide, iar corecţiile vor fi costisitoare

România intră într-o etapă sensibilă după schimbarea guvernării, iar fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că țara nu își poate permite un „interimat economic” într-un context marcat de presiuni pe piețele financiare, creșterea dobânzilor și volatilitate valutară.

România intră într-o etapă sensibilă

România intră într-o etapă sensibilă. Alexandru Nazare atrage atenția asupra unui risc major pentru economia României în contextul în care moțiunea de cenzură a dus la schimbarea guvernării. Deși tranziția politică este una firească, acesta avertizează că economia nu poate funcționa în regim de pauză decizională.

În analiza sa, Nazare subliniază că România nu își permite un „interimat economic”, deoarece efectele s-ar resimți rapid în piețele financiare, în costurile de finanțare și în percepția investitorilor internaționali.

”Stabilitatea economică a României şi menţinerea ratingului de ţară – prioritatea nr. 1 după votul de azi al moţiunii. România intră de azi într-o perioadă de interimat guvernamental – fără să îşi permită însă un interimat economic. De aceea, continuarea gestionării responsabile a resurselor publice şi semnalele pe care le transmitem în extern sunt esenţiale pentru funcţionarea economiei şi, inclusiv, pentru menţinerea ratingului de ţară în perioada următoare”, a arătat Alexandru Nazare, marţi, într-o postare pe Facebook.

Presiuni crescute asupra economiei

Potrivit ministrului demis, semnalele de instabilitate sunt deja vizibile în economie. Printre efectele imediate menționate se află:

• creșterea cursului leu/euro
• majorarea dobânzilor pe piețele financiare
• presiune suplimentară asupra bugetului de stat
• riscuri crescute privind finanțarea deficitului

Aceste evoluții, spune Nazare, reflectă reacția rapidă a piețelor la instabilitatea politică și fiscală, iar corecțiile ulterioare ar putea deveni costisitoare pentru economie.

Ratingul de țară, sub monitorizare strictă

Un punct central al avertismentului vizează ratingul de țară al României. Nazare susține că agențiile internaționale de evaluare financiară urmăresc în timp real evoluțiile politice și economice.

Menținerea actualului rating depinde, în opinia sa, de capacitatea statului de a demonstra:

• stabilitate instituțională
• coerență în politicile fiscale
• predictibilitate economică
• continuitatea plăților și investițiilor publice

Orice deteriorare a acestor indicatori ar putea duce la retrogradare, cu efecte directe asupra costurilor de împrumut și asupra credibilității financiare a României.

”Reacţiile pieţelor sunt rapide, iar corecţiile vor fi costisitoare. Am primit deja, în ultimele zile, semnale clare din partea agenţiilor internaţionale de rating: situaţia politică a României este monitorizată în timp real, iar evoluţiile din perioada imediat următoare vor fi decisive. Menţinerea ratingului şi evitarea unei retrogradări depind de capacitatea de a demonstra stabilitate, coerenţă şi predictibilitate în zilele următoare. În acest context, este esenţială menţinerea fermă a direcţiei în gestionarea finanţelor publice şi conservarea echilibrelor macroeconomice – asigurarea continuităţii plăţilor şi angajamentelor publice, menţinerea disciplinei fiscale, asigurarea continuităţii investiţiilor, protejarea capacităţii de finanţare a statului şi evitarea oricărei deteriorări a ratingului suveran”, a subliniat Nazare.

Continuitatea economică, prioritate în perioada de tranziție

În contextul interimatului guvernamental, Nazare insistă asupra necesității menținerii disciplinei fiscale. Printre prioritățile esențiale se numără:

• respectarea angajamentelor bugetare
• asigurarea fluxului de plăți publice
• protejarea investițiilor în derulare
• evitarea dezechilibrelor macroeconomice

Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru menținerea funcționării normale a economiei în perioada de tranziție politică.

Fostul ministru evidențiază și trei direcții strategice majore pentru anul 2026, toate dependente de stabilitatea economică și instituțională:

1. implementarea completă a reformelor și investițiilor din PNRR
2. utilizarea eficientă a fondurilor europene din programul SAFE
3. avansarea procesului de aderare la OCDE

Aceste obiective presupun, spune el, încredere din partea partenerilor externi și continuitate în politicile publice.

”Toate aceste obiective presupun în mod fundamental încredere, predictibilitate şi continuitate instituţională – exact acele elemente care sunt astăzi sub monitorizarea continuă a partenerilor şi a pieţelor internaţionale. Miza momentului depăşeşte logica politică. Este o miză de credibilitate, seriozitate şi de poziţionare a României în arhitectura economică europeană şi internaţională”, a arătat el.