România în clasamentul global WNI 2026: economie privată solidă, dar în urmă la cheltuielile publice

Clasamentul Wealth of Nations Index (WNI) 2026 este condus de Statele Unite, urmate de Norvegia și Elveția. La polul opus se află Ucraina, Columbia și Mexic. România se situează în partea inferioară a ierarhiei generale, însă depășește state precum Grecia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

România depășește Grecia și Cehia în clasamentul Wealth of Nations Index 2026

Indicele nu urmărește exclusiv nivelul PIB-ului pe locuitor. Autorii raportului pornesc de la premisa că produsul intern brut tratează în mod identic toate tipurile de cheltuieli, indiferent dacă acestea provin de la populație, companii sau stat.

Metodologia utilizată pune accent pe economia privată pe locuitor, calculată prin raportarea consumului gospodăriilor și a investițiilor private. La aceasta se adaugă valoarea atribuită cheltuielilor publice, ajustată în funcție de performanțele administrației în mai multe domenii esențiale.

Astfel, poziția unei țări în clasament este influențată atât de forța economiei private, cât și de eficiența cu care statul transformă resursele publice în servicii pentru cetățeni.

România, pe locul 20 la economia privată

Pe componenta care măsoară economia privată pe locuitor, România ocupă locul 20 din 40 de state analizate. Valoarea înregistrată este de 30.773 de dolari internaționali, calculați la paritatea puterii de cumpărare din 2021.

Rezultatul plasează România înaintea unor economii precum Lituania, Slovenia, Spania, Israel, Japonia, Grecia, Polonia, Letonia, Portugalia sau Croația. Liderul clasamentului este Statele Unite, cu 64.383 de dolari internaționali, în timp ce Ucraina se află pe ultima poziție, cu 10.602 dolari.

„Cu acest rezultat, România ocupă locul 30 din 40 de ţări clasificate, imediat după Polonia (627 de puncte),  o ţară percepută adesea în România drept un model de urmat, şi la egalitate cu Grecia (622 de puncte), care pentru români este mai degrabă o destinaţie preferată de vacanţă decât un model economic, politic sau administrativ. Rezultatul României arată ceva mai bine dacă limităm comparaţia la ţările din Europa Centrală şi de Est cu experienţe istorice similare. În afară de Polonia, poziţii mai bune în clasament ocupă Slovenia, Croaţia şi statele baltice, însă – în mod oarecum surprinzător – nu şi Cehia”, arată autorii raportului.

În ierarhia economiei private, România este precedată de Franța și urmată de Lituania. Primele poziții sunt ocupate de state cu niveluri ridicate ale consumului și investițiilor private pe locuitor.

Creștere puternică a economiei private în ultimul deceniu

Datele raportului indică o evoluție semnificativă a economiei private românești în ultimii ani. Între edițiile din 2015 și 2021 ale indicelui, economia privată pe locuitor a avansat cu 31,9%. Ulterior, între 2021 și 2026, creșterea a continuat cu încă 18%. Comparativ cu anul 2015, avansul cumulat ajunge la 55,7%.

Potrivit autorilor, aceasta este una dintre cele mai bune evoluții consemnate în clasament. România se apropie de performanța Croației, însă rămâne sub Georgia, care înregistrează un avans de 61,3%. Deși rezultatele economiei private sunt solide, raportul evidențiază în continuare dificultăți în zona eficienței cheltuielilor publice.

La indicatorul care măsoară calitatea cheltuielilor statului, România ocupă locul 34 din 40, cu un scor de 0,63. Finlanda conduce clasamentul cu 0,87, urmată de Norvegia, cu 0,86. La extrema inferioară se află Mexicul, cu un scor de 0,42. România este plasată sub Polonia, Grecia și Bulgaria și depășește doar Turcia, Georgia, Chile, Ucraina, Columbia și Mexic.

Evaluarea statului este realizată printr-o medie ponderată care include șapte domenii: apărare, securitate internă, infrastructură și transport public, mediu, sănătate, educație preuniversitară și învățământ superior. Față de anul anterior, România a pierdut o poziție la acest capitol și se află la mare distanță de locul ocupat de sectorul privat.

Apărarea și educația, printre cele mai slabe rezultate

Cel mai modest rezultat este înregistrat la capitolul Apărare. România ocupă locul 37 din 40, după o scădere de trei poziții față de ediția precedentă. Țara se situează sub Canada, Elveția și Chile și depășește doar Austria, Mexic și Belgia. În cazul Belgiei, raportul menționează un scor de zero puncte.

La educația primară și secundară, România ocupă locul 36 din 40, fără modificări față de anul trecut. În această ierarhie, se află sub Ucraina, Grecia și Chile și peste Bulgaria, Mexic și Columbia. Rezultatele din învățământul superior sunt similare. România este pe locul 34 din 40, fără variații față de ediția precedentă, fiind plasată sub Ungaria, Spania și Chile și înaintea Poloniei, Turciei și Ucrainei.

Există și domenii în care România înregistrează poziții mai favorabile. La infrastructură și transport public, țara urcă două locuri și ajunge pe poziția 23 din 40. În această categorie, România este situată sub Germania, Italia și Lituania, dar înaintea Cehiei, Letoniei și Ungariei.

Un progres mai consistent este observat la securitatea internă. România urcă cinci poziții și ajunge pe locul 21 din 40. Clasamentul arată că țara se situează sub Spania, Letonia și Australia, însă depășește Germania, Georgia și Suedia.

La capitolul Mediu, România ocupă locul 33 din 40, fără schimbări față de anul precedent. În ceea ce privește sănătatea, poziția este 30 din 40, de asemenea fără variații anuale. România se află sub Irlanda, Ungaria și Portugalia și înaintea Letoniei, Bulgariei și Columbiei.