Avertisment privind securitatea energetică a României. Dumitru Chisăliță: Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?

Intrarea în producție a proiectului Neptun Deep și extinderea investițiilor energetice din Marea Neagră ridică o întrebare esențială pentru securitatea națională: cine este responsabil, în mod concret, pentru protejarea platformelor de gaze și a infrastructurii energetice offshore a României?

Dezvoltarea Neptun Deep readuce în prim-plan vulnerabilitățile infrastructurilor energetice offshore

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că, în prezent, securitatea acestor obiective strategice este asigurată prin atribuții împărțite între mai multe instituții, fără existența unei structuri unice care să coordoneze exclusiv protecția infrastructurilor energetice.

Potrivit analizei realizate de acesta, responsabilitățile sunt distribuite între operatorii economici, firmele de securitate private, Forțele Navale Române, Forțele Aeriene Române, serviciile de informații, Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română.

În prezent, operatorii platformelor offshore asigură securitatea industrială, monitorizarea tehnică și controlul accesului, în timp ce firmele private de pază gestionează procedurile de securitate și personalul specializat.

La nivel instituțional, Forțele Navale monitorizează spațiul maritim aflat în responsabilitatea României, iar Forțele Aeriene asigură supravegherea spațiului aerian. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe urmăresc eventualele amenințări la adresa securității naționale, în timp ce Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română au atribuții privind controlul frontierelor și siguranța navigației.

Cu toate acestea, Dumitru Chisăliță susține că nu există o instituție care să aibă ca misiune principală apărarea infrastructurilor energetice offshore și coordonarea securității energetice a României.

„Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României”, afirmă specialistul.

Întrebări fără răspuns privind reacția în cazul unui incident

Analiza ridică și o serie de întrebări legate de capacitatea de reacție în cazul unor incidente majore care ar putea afecta infrastructura energetică.

„Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident?

Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică?

Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze?”, întreabă Dumitru Chisăliță.

Neptun Deep se află în afara apelor teritoriale ale României

Potrivit expertului, situația devine și mai complexă în cazul proiectului Neptun Deep, una dintre cele mai importante investiții energetice din România și din Uniunea Europeană.

Zăcământul este amplasat la aproximativ 170 de kilometri de țărm și nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă.

În aceste condiții, România beneficiază de drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, însă nu exercită suveranitate teritorială deplină, ceea ce complică semnificativ aspectele juridice și militare privind protejarea instalațiilor offshore.

Atacurile hibride și sabotajele, printre scenariile analizate

Dumitru Chisăliță avertizează că dezvoltarea infrastructurii energetice offshore obligă autoritățile să ia în calcul scenarii care până recent păreau improbabile.

Printre riscurile enumerate se numără atacurile cu drone maritime, sabotajele asupra conductelor submarine, atacurile directe asupra platformelor de producție, operațiunile hibride îndreptate împotriva infrastructurilor critice sau chiar producerea unor pene majore de curent.

„Dacă mâine ar avea loc:

un atac cu drone maritime;

un sabotaj asupra conductelor submarine;

un atac asupra platformelor de producție;

o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice;

un blackout,

răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”.

România ar trebui să urmeze modelele Norvegiei și Marii Britanii

În opinia specialistului, odată cu începerea exploatării gazelor din Neptun Deep, România va trebui să treacă de la actualul model de supraveghere generală a spațiului maritim la un sistem permanent de protecție a infrastructurilor energetice.

Acesta ar putea fi inspirat din modelele utilizate de Norvegia și Regatul Unit pentru securizarea platformelor petroliere și de gaze din Marea Nordului.

„Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.”

Propunerea Asociației Energia Inteligentă

Dumitru Chisăliță amintește că Asociația Energia Inteligentă a propus încă din 2016 înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, instituție independentă aflată în coordonarea Guvernului.

Potrivit acestuia, o astfel de structură ar putea asigura coordonarea rapidă a instituțiilor implicate și ar elimina vulnerabilitățile existente în prezent.

„De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului.”