Recoltarea de lemn a crescut în România. INS: peste 19 milioane de metri cubi au fost exploatați în 2025

Volumul de masă lemnoasă recoltat în România a înregistrat o creștere în 2025 față de anul precedent, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În total, anul trecut au fost exploatați 19,41 milioane de metri cubi de lemn, cu aproximativ 771.000 de metri cubi mai mult decât în 2024.

Datele statistice arată că cea mai mare parte a lemnului recoltat provine din pădurile aflate în proprietatea publică, iar rășinoasele și fagul continuă să reprezinte principalele specii exploatate.

INS: Volumul de masă lemnoasă a crescut cu peste 770.000 de metri cubi

Potrivit statisticii oficiale, în anul 2025 s-au recoltat 19,41 milioane de metri cubi (volum brut) de masă lemnoasă, în creștere cu 771.000 de metri cubi comparativ cu anul anterior.

Din totalul exploatărilor, rășinoasele au reprezentat 40,4% din masa lemnoasă recoltată, urmate de fag, cu 30,8%, și de stejar, cu 12,5%. Restul volumului a provenit din diverse specii tari, precum salcâmul, paltinul, frasinul sau nucul (10,3%), respectiv din specii moi, precum teiul, salcia și plopul (6%).

Majoritatea lemnului exploatat, respectiv 95,9%, a fost destinată persoanelor juridice autorizate pentru activități de exploatare forestieră. Doar 4,1% din cantitatea recoltată a fost exploatată de persoane fizice din pădurile pe care le dețin în proprietate.

Conform prevederilor Codului silvic (Legea nr. 331/2024), exploatarea masei lemnoase este realizată, în mod obișnuit, de operatori economici atestați. Excepția o reprezintă proprietarii persoane fizice sau juridice, care pot exploata fără atestare cel mult 20 de metri cubi de lemn pe an din propriile păduri.

Cele mai mari cantități provin din pădurile aflate în proprietatea publică

Statisticile INS arată că 65,1% din întreaga cantitate de lemn recoltată în 2025 a provenit din pădurile aflate în proprietatea publică, însumând 12,628 milioane de metri cubi.

Alte 30,1% au fost recoltate din pădurile aflate în proprietate privată, iar 4,9% au provenit din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier.

Comparativ cu anul 2024, cele mai importante creșteri s-au înregistrat în pădurile aflate în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, unde volumul exploatat a fost mai mare cu 11,6%.

În același timp, exploatările din pădurile private au crescut cu 7,6%, iar cele din pădurile aflate în proprietatea publică a statului cu 0,8%.

Singura categorie unde s-a consemnat o scădere a fost cea a vegetației forestiere din afara fondului forestier, unde volumul recoltat a fost cu 3,6% mai mic decât în anul precedent.

Produsele principale reprezintă aproape trei sferturi din exploatări

Din punct de vedere al tipului de exploatare, produsele lemnoase principale au avut cea mai mare pondere, reprezentând 74,3% din întreaga cantitate recoltată.

Produsele secundare au însumat 21,8%, iar produsele rezultate din lucrările de igienă au reprezentat 3,9%.

Față de anul anterior, toate cele trei categorii au înregistrat creșteri, cele mai importante fiind la produsele secundare (+4,4%), urmate de produsele principale (+4,2%) și de produsele de igienă (+0,9%).

Suceava rămâne județul cu cele mai mari exploatări forestiere

La nivel regional, cele mai mari cantități de masă lemnoasă au fost recoltate în regiunea Nord-Est, care concentrează 28,3% din totalul exploatărilor.

Au urmat regiunile Centru (22,9%), Vest (12,8%), Nord-Vest (11,9%), Sud-Muntenia (9,4%), Sud-Vest Oltenia (7,6%), Sud-Est (6,9%), în timp ce București-Ilfov a reprezentat doar 0,2%.

În clasamentul județelor, Suceava ocupă primul loc, cu 11,5% din întreaga cantitate de lemn exploatată în România în 2025.

Pe următoarele poziții se află Neamț (7,9%), Harghita (7,6%) și Bacău (5,4%).

La polul opus se situează municipiul București, unde exploatările au fost nesemnificative, urmat de județele Brăila, Constanța, Ilfov, Galați, Teleorman, Olt, Ialomița și Giurgiu.

Cele mai multe lucrări au fost tăieri de conservare

Datele INS mai arată că lucrările silvice efectuate în 2025 au fost dominate de tăierile de conservare, care au reprezentat 59,7% din suprafața totală parcursă cu tăieri.

Tăierile de regenerare în codru au avut o pondere de 38,6%, cele de regenerare în crâng 1,6%, iar lucrările de substituire și refacere a arboretelor degradate au reprezentat doar 0,1%.

Totodată, suprafețele pe care s-au realizat tăieri rase au reprezentat 3,5% din totalul suprafeței afectate de tăieri de regenerare în codru. Potrivit INS, aceste terenuri urmează să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, conform planurilor de administrare.