România în 2026. Avertismentul BNR privind riscurile ce pot amenința țara noastră
România nu se află într-o criză financiară, însă nici nu mai poate fi considerată într-o zonă de confort economic. Aceasta este concluzia principală a sondajului privind riscurile sistemice, publicat de Banca Națională a României (BNR), document care sintetizează percepția celor mai importante bănci din sistem asupra tensiunilor care se acumulează în economie.
Sondajul a fost realizat în luna decembrie 2025 și publicat joi, 5 februarie 2026.
Mesajul de fond transmis de BNR este că nu există un pericol singular, iminent, scrie HotNews, ci o combinație de riscuri care, în anumite condiții, se pot amplifica reciproc și pot genera probleme serioase.
Potrivit sondajului, instituțiile de credit au identificat șase riscuri sistemice ridicate și alte cinci riscuri de intensitate moderată. Acestea sunt legate în principal de dezechilibrele macroeconomice, de relația strânsă dintre stat și sectorul bancar, dar și de presiunile care se acumulează asupra firmelor și debitorilor persoane fizice, după o perioadă prelungită de inflație ridicată și dobânzi mari.
Dezechilibrele macroeconomice reprezintă principala sursă de îngrijorare
În fruntea riscurilor semnalate de bănci se află deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Deși formularea este una tehnică, realitatea din spate este simplă: economia României consumă constant mai mult decât produce, iar diferența este acoperită prin împrumuturi.
Această situație se reflectă atât în deficitul bugetar, unde cheltuielile statului depășesc veniturile, cât și în deficitul de cont curent, care arată că importurile sunt mai mari decât exporturile.
Fiecare dintre aceste dezechilibre este dificil de gestionat în mod individual, însă luate împreună sporesc semnificativ vulnerabilitatea economiei în fața unor schimbări de context.
O creștere a dobânzilor pe piețele internaționale, o reducere a apetitului pentru investiții, o încetinire economică la nivelul Uniunii Europene sau un șoc geopolitic pot avea efecte mult mai puternice într-o economie cu deficite mari și persistente.
Băncile avertizează că, într-un asemenea scenariu, capacitatea României de a se finanța ieftin și stabil poate fi pusă sub presiune.
Vulnerabilitatea care apare pe relația dintre bănci și stat
Un alt risc important identificat de BNR este legătura strânsă dintre sectorul bancar și finanțele publice.
Băncile sunt principalii cumpărători de titluri de stat, în timp ce statul depinde de această finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a refinanța datoria existentă.
Pe termen scurt, această relație este avantajoasă pentru ambele părți: statul se poate împrumuta relativ constant, iar băncile dețin active considerate sigure.
Pe termen mediu, însă, apare o vulnerabilitate. Dacă riscul suveran crește, fie din cauza deficitelor ridicate, fie ca urmare a unei deteriorări a ratingului de țară, costurile de finanțare ale statului pot urca rapid.
Această presiune se transmite aproape automat și către bănci, prin creșterea dobânzilor, reevaluarea portofoliilor de titluri de stat și scăderea încrederii investitorilor. Sondajul BNR indică faptul că instituțiile de credit sunt conștiente de acest mecanism și îl consideră un factor de risc relevant pentru stabilitatea sistemului.
Nu este anticipat un val iminent de credite neperformante, dar există presiune pe unele segmente
În ceea ce privește creditarea, băncile semnalează riscul ca o parte dintre împrumuturi să devină mai greu de rambursat. Nu este anticipat un val iminent de credite neperformante, însă presiunea este vizibilă în anumite segmente: întreprinderi mici și mijlocii cu marje reduse și lichiditate limitată, firme dependente de consumul intern și gospodării afectate de creșterea costului vieții și de dobânzile ridicate.
După doi ani în care inflația a erodat puterea de cumpărare, iar costurile de finanțare au rămas ridicate, o parte a economiei intră în 2026 cu o capacitate mai scăzută de a absorbi șocuri.
La acestea se adaugă un risc mai puțin vizibil în statisticile clasice, dar resimțit puternic în economie: blocajul financiar dintre firme. Întârzierile la plată și lanțurile de datorii pot genera efecte în cascadă, de la insolvențe până la restrângerea creditării și încetinirea activității economice.
BNR subliniază că sistemul bancar rămâne bine capitalizat și lichid, iar testele din ultimii ani au fost depășite relativ bine. Mesajul transmis prin sondaj este unul de prudență: România nu se confruntă cu o criză, dar intră într-o perioadă în care riscurile sunt mai concentrate.
În acest context, un șoc moderat poate fi suficient pentru a declanșa efecte în lanț. Semnalele-cheie de urmărit în 2026 rămân deficitul bugetar, evoluția dobânzilor și presiunea asupra debitorilor, precum și insolvențele și întârzierile la plată din economie.
