România ignoră transportul feroviar în plină criză energetică. Avertismentul lui Gruia Stoica

În timp ce Europa pune accent pe eficiență energetică și reducerea emisiilor, România continuă să subfinanțeze transportul feroviar. Gruia Stoica, președinte GRAMPET Group, critică direcția actuală și avertizează asupra impactului economic și strategic.

Transportul feroviar, ignorat în plină criză energetică

În contextul crizei energetice globale, România continuă să nu valorifice una dintre cele mai eficiente soluții de transport: calea ferată. Deși la nivel european este considerată cea mai eficientă formă de transport terestru din punct de vedere energetic, infrastructura feroviară rămâne subutilizată, în timp ce politicile publice favorizează în continuare transportul rutier.

Această discrepanță generează efecte directe asupra economiei, mediului și infrastructurii, într-un moment în care eficiența consumului de resurse ar trebui să fie o prioritate strategică.

Gruia Stoica: „Este o contradicție majoră a autorităților”

Gruia Stoica atrage atenția asupra diferenței dintre discursul oficial și realitate.

„Este o contradicție majoră a autorităților să invoce raționalizarea consumului de energie și, în același timp, să favorizeze transportul cu cel mai mare consum de motorină. Reducerea reală a presiunii energetice nu se face prin declarații, ci prin decizii: mutarea mărfurilor grele pe calea ferată și eliminarea stimulentelor care împing fluxurile logistice, inutil, pe drumuri”, declară Gruia Stoica, președinte și fondator c

Paradoxul energetic: consum mai mare, dar sprijin pentru rutier

Transportul feroviar este, prin definiție, mult mai eficient: un tren poate înlocui între 30 și 50 de camioane și consumă de până la zece ori mai puțină motorină pentru aceeași cantitate de marfă transportată.

Cu toate acestea, în România, transportul rutier rămâne dominant, inclusiv din motive fiscale, statul încasând mai mult din accize și TVA. Rezultatul este un dezechilibru major: consum mai mare de resurse, dar și stimulente indirecte pentru menținerea acestui model.

Datele arată o scădere accentuată a transportului feroviar, de la aproximativ 220 de milioane de tone după 1990, la doar 43 de milioane de tone în 2024. În paralel, transportul rutier a crescut la peste 320 de milioane de tone anual.

Critici la adresa politicilor publice

Gruia Stoica susține că această orientare afectează capacitatea României de a ține pasul cu direcțiile europene.

„Trăim într-o eră a consumului accelerat, în care volumele transportate – de la materii prime la alimente și piese industriale – sunt într-o creștere continuă. În acest context, Guvernul României nu poate continua să favorizeze un tip de transport doar pentru că încasează sume mai mari de pe urma acestuia, o situație care oricum este rezultatul unui sistem de taxare dezechilibrat. Într-o Europă care recunoaște calea ferată drept cea mai verde formă de transport terestru, nu ne putem tăia singuri șansele de aliniere la standardele europene din pur oportunism fiscal”, subliniază Gruia Stoica.

Context european: presiune pentru transport mai verde

La nivelul Comisia Europeană, transportul feroviar este considerat un pilon central în reducerea emisiilor de carbon, în cadrul strategiilor de mobilitate durabilă și al obiectivelor climatice asumate de Uniunea Europeană.

Potrivit datelor europene, transportul rutier generează aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, în timp ce transportul feroviar contribuie cu doar 0,4%.

Impact economic: costuri mai mari și presiune pe buget

Menținerea unei dependențe ridicate de transportul rutier are efecte directe asupra economiei:

• creșterea consumului de combustibili fosili
• presiune suplimentară asupra prețurilor
• degradarea accelerată a infrastructurii rutiere

În același timp, dezvoltarea transportului feroviar ar putea reduce costurile logistice și ar crește competitivitatea companiilor românești, mai ales în contextul instabilității globale.

Autoritățile susțin însă că transportul rutier rămâne dominant datorită flexibilității și infrastructurii existente, ceea ce explică menținerea actualei structuri.

Soluția: intermodalitate și investiții strategice

Specialiștii din industrie consideră că soluția este dezvoltarea transportului intermodal, care combină avantajele transportului feroviar și rutier.

Această abordare ar permite:

• reducerea consumului total de energie
• scăderea dependenței de motorină
• creșterea stabilității lanțurilor de aprovizionare

În plus, ar contribui la descongestionarea traficului rutier și la reducerea costurilor publice pentru întreținerea infrastructurii.

O decizie strategică amânată

Mesajul transmis de GRAMPET Group evidențiază o problemă structurală: România nu valorifică eficiența transportului feroviar într-un moment critic.

În condițiile în care presiunile energetice și economice cresc, deciziile privind echilibrul dintre transportul rutier și cel feroviar devin esențiale pentru viitorul economiei și al infrastructurii naționale.