Wizz Air ar putea da faliment în toamnă. Avertismentul șefului Ryanair. Efectele majorării prețului petrolului
SURSA FOTO: Dreamstime
Wizz Air ar putea da faliment în toamnă. Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că industria aeriană europeană intră într-o fază de risc major, în contextul exploziei prețurilor la petrol și al posibilei crize de aprovizionare cu combustibil. Potrivit acestuia, companii precum Wizz Air și airBaltic ar putea ajunge în dificultăți financiare severe sau chiar faliment până în toamna acestui an, dacă actualul nivel ridicat al costurilor energetice se menține.
Wizz Air ar putea da faliment în toamnă
Wizz Air ar putea da faliment în toamnă. Directorul Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că Wizz Air și airBaltic ar putea intra în dificultăți majore sau chiar faliment până în toamnă, pe fondul creșterii costurilor la combustibil și al tensiunilor geopolitice.
Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a atras atenția asupra unei posibile crize severe în aviația europeană, susținând că două companii aeriene importante — Wizz Air și airBaltic — ar putea fi împinse spre faliment în lunile de toamnă, dacă prețul petrolului rămâne ridicat.
Declarațiile vin într-un context de volatilitate accentuată pe piața energetică, influențată de tensiunile geopolitice și de posibile perturbări în lanțurile globale de aprovizionare cu combustibil.
Creșterea costurilor cu kerosenul pune presiune pe companiile aeriene
Potrivit lui O’Leary, costul combustibilului pentru aviație a crescut semnificativ, afectând direct marjele de profit ale companiilor low-cost. În timp ce Ryanair utilizează strategii de hedging pentru a stabiliza o parte din costuri, multe companii mai mici sau mai puțin protejate financiar sunt mult mai expuse fluctuațiilor de preț.
Diferențele dintre prețurile contractate și cele de piață au ajuns, în unele cazuri, la valori extrem de ridicate, ceea ce generează presiune suplimentară asupra bugetelor operaționale.
O’Leary susține că, în lipsa unei scăderi a prețului petrolului, mai mulți operatori aerieni europeni ar putea intra în dificultate financiară severă până în trimestrul al patrulea al anului.
În analiza sa, Wizz Air și airBaltic sunt menționate ca fiind vulnerabile, în special din cauza dependenței de costurile de operare și a rezervelor financiare mai limitate comparativ cu marii jucători din industrie.
Wizz Air a respins scenariile pesimiste, afirmând că dispune de lichidități suficiente pentru a susține operațiunile pe termen mediu și lung. Compania susține că modelul său de business și relațiile cu partenerii îi oferă stabilitate în fața fluctuațiilor de piață.
În schimb, airBaltic se află într-o poziție mai delicată, fiind deja afectată de retrogradări de rating și de necesitatea unor sprijinuri financiare guvernamentale. Această situație indică o vulnerabilitate crescută în fața șocurilor externe.
Europa se confruntă cu o posibilă criză a combustibilului pentru aviație
Industria aeriană europeană traversează o perioadă de vulnerabilitate ridicată, alimentată de temeri privind o posibilă penurie de combustibil pentru aviație. Scăderea producției din rafinăriile din Orientul Mijlociu, combinată cu restricții de export din mai multe state asiatice, a redus semnificativ oferta globală de jet fuel.
În mod tradițional, Europa depinde masiv de importuri pentru a-și acoperi necesarul de combustibil, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe comparativ cu alte regiuni, precum Statele Unite.
Datele din industrie arată că rafinăriile din Orientul Mijlociu furnizau aproximativ trei sferturi din consumul european de kerosen. În prezent, producția acestor instalații a scăzut aproape la zero, generând un dezechilibru major pe piață.
În paralel, mai multe economii asiatice au introdus restricții la export, limitând și mai mult accesul Europei la combustibil. Astfel, statele europene încearcă să compenseze prin importuri din SUA și Nigeria, însă volumele disponibile nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea totală.
Analiștii avertizează că, fără surse suplimentare stabile, Europa riscă dificultăți serioase în menținerea operațiunilor aeriene la capacitate normală.
Prețul combustibilului pentru aviație a înregistrat o creștere accelerată, dublându-se într-o perioadă scurtă. Această evoluție pune presiune directă pe profitabilitatea companiilor aeriene, care operează în mod tradițional cu marje reduse.
În medie, combustibilul reprezintă între 20% și 40% din costurile totale ale unei companii aeriene. În condițiile actuale, multe companii sunt nevoite să aleagă între două soluții dificile: creșterea prețurilor biletelor sau reducerea capacității de zbor.

Companiile aeriene au luat mai multe măsuri
| Companie aeriană | Țara / Regiune | Impact raportat |
|---|---|---|
| Lufthansa | Germania | Reduce 20.000 de zboruri interne până în octombrie 2026 pentru economisirea a 40.000 tone de combustibil; închide Lufthansa CityLine și retrage 27 aeronave vechi |
| American Airlines | SUA | Estimează o creștere a costurilor cu combustibilul de 4 miliarde $; reduce prognoza de profit pentru 2026 și avertizează asupra posibilelor pierderi anuale |
| SAS | Scandinavia | Anulează 1.000 de zboruri în aprilie 2026; nu utilizează hedging pentru combustibil, fiind complet expusă fluctuațiilor de piață |
| Air France-KLM (KLM) | Franța / Olanda | Reduce cu 160 de zboruri europene capacitatea operațională; majorează tarifele pe cursele lung-curier cu ~50 € per bilet dus-întors |
| easyJet | Marea Britanie | Raportează pierderi între 540–560 milioane £ pentru prima jumătate a anului fiscal 2026; cost suplimentar de 25 milioane £ din combustibil achiziționat la preț spot |
| United Airlines | SUA | Prevede posibile pierderi de până la 1 $/acțiune în 2026 din cauza costurilor ridicate |
| Air New Zealand | Noua Zeelandă | Reduce zboruri în lunile mai și iunie; implementează creșteri generale de tarife |
| Frontier / Avelo | SUA | Companii low-cost care solicită un pachet de ajutor federal de 2,5 miliarde $ pentru acoperirea costurilor cu combustibilul |
| Nigerian Airlines | Nigeria | A amenințat temporar suspendarea zborurilor interne dacă prețul combustibilului nu este redus de guvern |
Aviația are un rol strategic în economia europeană, contribuind semnificativ la PIB și la ocuparea forței de muncă. Industria generează sute de miliarde de euro anual și susține milioane de locuri de muncă în turism, transport și servicii conexe.
O reducere prelungită a capacității de zbor ar putea avea efecte în lanț asupra economiilor dependente de turism, dar și asupra mobilității internaționale a forței de muncă și a lanțurilor comerciale.
Strategii ale companiilor aeriene pentru a compensa „crack spread” (diferența dintre țiței și kerosen)
| Domeniu / Strategie | Companii aeriene | Măsuri aplicate |
|---|---|---|
| Creșteri de tarife și suprataxe | Thai Airways, Turkish Airlines, ANA | Creșteri ale tarifelor de bază și/sau introducerea de suprataxe pentru combustibil (ex: Thai Airways +10–15%) |
| Taxe auxiliare (ancillary fees) | Delta Air Lines, American Airlines, Southwest Airlines, JetBlue | Majorarea taxelor pentru bagaje (în multe cazuri +10$ sau mai mult) pentru a acoperi costurile crescute cu combustibilul |
| Hedging combustibil – protecție ridicată | Ryanair, Virgin Australia | Acoperă ~80–85% din necesarul de combustibil la prețuri fixe mai mici, reducând expunerea la volatilitate |
| Hedging combustibil – expunere ridicată | Majoritatea companiilor aeriene din SUA (cu excepția Delta) | Au renunțat la programele de hedging la final de 2024 și cumpără combustibil la preț spot (piață), fiind expuse complet fluctuațiilor |
| Model integrat de protecție | Delta Air Lines | Beneficiază de o protecție parțială prin operațiuni de rafinare, reducând impactul direct al prețurilor spot |
Prețul petrolului luni, 27 Aprilie
Prețul petrolului a înregistrat o creștere semnificativă la începutul săptămânii, pe fondul tensiunilor geopolitice și al blocajului negocierilor dintre Statele Unite și Iran. Piața energetică a reacționat rapid, iar cotațiile Brent au depășit pragul psihologic de 107 dolari pe baril, atingând maxime ale ultimelor trei săptămâni.

Creșterea vine într-un context de incertitudine privind oferta globală, investitorii temându-se de posibile întreruperi ale fluxurilor de petrol din regiuni strategice.
| Indicator | Nivel preț | Evoluție / context |
|---|---|---|
| Brent Crude (benchmark global) | ~107,49 USD/baril (maxim intraday: 107,97 USD/baril) | A depășit pragul de 107 USD, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 3 săptămâni, pe fondul tensiunilor geopolitice și blocajului negocierilor SUA–Iran |
| WTI Crude (SUA) | ~96,17 – 96,23 USD/baril | Creștere de aproximativ 2% față de sesiunea anterioară, influențată de dinamica globală a pieței petrolului |
| Context principal al creșterii | — | Blocarea negocierilor de pace dintre SUA și Iran, ceea ce a amplificat riscul geopolitic și temerile privind oferta globală de petrol |
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





