Listarea companiilor de stat la BVB, greșeală sau o strategie economică? Analiza economistului Radu Georgescu

Listarea companiilor de stat la BVB, greșeală sau o strategie economică? Subiectul listării companiilor de stat la bursă în România continuă să fie unul dintre cele mai dezbătute teme economice, generând controverse puternice în jurul rolului pieței de capital, al investițiilor și al impactului asupra economiei reale. Într-o analiză recentă, economistul Radu Georgescu explică modul în care sunt interpretate greșit fluctuațiile de pe Bursa de Valori București (BVB), evidențiind diferența dintre valoarea teoretică de piață și pierderile economice reale, dar și limitările percepției conform căreia bursa ar finanța direct economia.

Listarea companiilor de stat la BVB, greșeală sau o strategie economică?

Listarea companiilor de stat la BVB, greșeală sau o strategie economică? În spațiul public românesc, subiectul listării companiilor de stat la bursă continuă să genereze dezbateri intense, adesea polarizate între susținători și critici. Tema este frecvent asociată cu idei contradictorii despre economie, investiții și rolul pieței de capital în dezvoltarea unei țări.

Într-o analiză publicată în mediul online, economistul Radu Georgescu a abordat aceste controverse, explicând mai multe concepții greșite despre bursă și despre modul în care este interpretată performanța companiilor listate.

Fluctuațiile de pe bursă nu înseamnă pierderi reale de capital

Una dintre cele mai răspândite afirmații în spațiul media este aceea că Bursa de Valori București ar „pierde miliarde de euro” într-o perioadă scurtă. Această interpretare, potrivit analizei, este eronată din punct de vedere financiar, spune economistul.

Valoarea de piață a unei companii listate este calculată prin înmulțirea numărului total de acțiuni cu prețul ultimei tranzacții. Aceasta reprezintă o valoare teoretică, fluctuantă, influențată de tranzacții individuale. Astfel, variațiile zilnice ale prețului acțiunilor reflectă schimbări de percepție ale investitorilor, nu pierderi sau câștiguri efective de capital realizat.

Rolul real al bursei în economie

O altă idee frecvent întâlnită este aceea că bursa ar fi principalul motor al economiei. Analiza evidențiază faptul că această percepție este incompletă.

Companiile listate atrag capital direct de la investitori doar în două situații: în momentul listării inițiale (IPO) sau atunci când emit acțiuni suplimentare. În rest, tranzacțiile zilnice dintre investitori nu aduc finanțare companiei, ci reprezintă doar transferuri de proprietate între acționari.

Din această perspectivă, creșterea indicilor bursieri nu se traduce automat în investiții productive în economie, ci reflectă dinamica pieței financiare și a anticipațiilor investitorilor.

”Multi cred ca atunci cand cumpara actiuni la o companie (de exemplu, OMV Petrom), acei bani ajung la companie pentru a construi sonde sau benzinarii.

Compania primeste bani de la investitori doar atunci când se listează (IPO) sau cand emite actiuni noi. Acesta este singurul moment în care bursa aduce capital proaspat în companie. Toate tranzactiile zilnice de pe BVB sunt, de fapt, schimburi între actionari.

Eu iti vand tie 10 acțiuni, tu imi dai banii mie. Compania nu primeste nimic din această tranzactie; ea doar constata că s-a schimbat proprietarul în registru. Deci este o mare prostie sa spui cresterea bursei de la Bucuresti cu 60% in ultimul an a ajutat economia. De fapt este o crestere ilogica din punct devedere economic, avand in vedere ca economia scade”, mai spune el.

Dezbaterea privind listarea companiilor de stat

Un punct central al discuției îl reprezintă listarea companiilor de stat, adesea considerată fie o oportunitate de modernizare economică, fie o formă de pierdere a controlului asupra resurselor strategice.

Un exemplu des invocat este listarea Hidroelectrica din 2023, una dintre cele mai importante oferte publice din România din ultimele decenii. În cadrul acestei operațiuni, Fondul Proprietatea și-a vândut o participație semnificativă, iar evaluările financiare au indicat un raport de tip P/E (price-to-earnings) de aproximativ 10, ceea ce sugerează, în termeni simpli, o perioadă de recuperare a investiției de circa zece ani, raportată la profitul companiei.

Dincolo de aspectele strict financiare, dezbaterea se extinde asupra unei întrebări de natură strategică: este oportun ca statul să își reducă participația în companii care gestionează resurse naturale importante, precum energie, apă sau alte active strategice?

Argumentul criticilor este că astfel de resurse au un caracter de lungă durată și relevanță strategică, depășind orizonturile de profit utilizate în evaluările bursiere.

În același timp, susținătorii listărilor consideră că piața de capital poate aduce transparență, eficiență managerială și acces la finanțare privată, contribuind la modernizarea companiilor de stat.

Tendințe internaționale în gestionarea activelor strategice

La nivel internațional, unele state europene au început să reevalueze rolul activelor strategice în economie. În anumite cazuri, guvernele au inițiat procese de readucere în proprietate publică a unor companii considerate esențiale pentru securitatea energetică sau economică.

Această tendință indică faptul că decizia de listare sau delistare a companiilor de stat nu este una pur financiară, ci implică și considerente de securitate națională și strategie economică pe termen lung.