România este campioană la inflație în UE. Cum arată evoluția celorlalte state în luna octombrie

Datele publicate miercuri de Eurostat arată că Uniunea Europeană a înregistrat în octombrie o încetinire uşoară a inflaţiei, însă România continuă să aibă cel mai ridicat ritm anual al creşterii preţurilor. Informaţiile sunt relevante pentru consumatori şi companii, deoarece evoluţia inflaţiei influenţează costurile de trai, politicile salariale şi deciziile de creditare

România este campioană la inflație în UE

Datele consolidate de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene pentru luna octombrie arată că inflaţia din UE a ajuns la 2,5%, faţă de 2,6% în septembrie, ceea ce confirmă o tendinţă modestă de temperare a presiunilor asupra preţurilor.

În acest context european, România rămâne însă la vârful clasamentului, cu o rată anuală de 8,4%, semnificativ peste media comunitară. Evoluţia arată că inflaţia continuă să fie una dintre principalele provocări macroeconomice pentru România, în pofida ajustărilor din ultimele luni.

Lista statelor cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei în octombrie include Cipru, unde creşterea preţurilor a fost de doar 0,2%, urmat de Franţa, cu 0,8%, şi Italia, cu 1,3%.

Aceste valori semnalează o diferenţă considerabilă între ritmul de creştere a preţurilor din partea vestică a Uniunii şi cel din Europa Centrală şi de Est, acolo unde dinamica inflaţiei rămâne mai accentuată.

La polul opus, pe lângă România, statistica europeană situează Estonia şi Letonia, două state care continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale inflaţiei.

Pentru România, ritmul anual s-a redus uşor în comparaţie cu luna septembrie, când Eurostat consemna o rată de 8,6%. Deşi tendinţa este descendentă, nivelul rămâne de departe cel mai ridicat din Uniunea Europeană, indicator al presiunilor persistente din economie.

În ansamblul UE, situaţia evoluează neuniform. Faţă de luna precedentă, inflaţia a scăzut în 15 state membre, între care şi România, s-a menţinut stabilă în trei ţări şi a crescut în alte nouă. Diferenţele de ritm arată că efectele politicilor monetare şi fiscale se propagă distinct la nivel naţional, în funcţie de structura economiilor şi de măsurile interne adoptate.

Inflaţia din zona euro se apropie de ţinta BCE, însă costurile serviciilor rămân dominante

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,1% în octombrie, faţă de 2,2% în septembrie. Acest nivel se situează foarte aproape de obiectivul pe termen mediu al Băncii Centrale Europene, stabilit la 2%, semnalând o stabilizare a preţurilor în blocul monetar.

Pentru BCE, aceste evoluţii reprezintă un indicator important în evaluarea deciziilor viitoare privind politica monetară şi nivelul dobânzilor de referinţă.

Componentele care contribuie la inflaţia din zona euro arată o structură diferită faţă de situaţia din unele state non-euro. Serviciile au avut cea mai mare contribuţie la rata anuală, cu 1,54 puncte procentuale, ceea ce reflectă costuri operaţionale încă ridicate în sectoarele cu activitate intensă în forţă de muncă.

Pe locul secund se află categoria alimentelor, alcoolului şi ţigărilor, cu o contribuţie de 0,48 puncte procentuale, menţinând tendinţa observată şi în lunile anterioare.

În acelaşi timp, energia a continuat să aibă un impact descendent asupra inflaţiei, contribuind negativ cu 0,08 puncte procentuale. Această evoluţie a fost influenţată de stabilizarea sau scăderea cotaţiilor la nivel internaţional şi de efectele de bază rezultate din comparaţia cu perioada de volatilitate ridicată din anii anteriori.

Pentru economiile din zona euro, această structură a inflaţiei este importantă în stabilirea perspectivelor de creştere şi în definirea politicilor economice. Costurile serviciilor pot influenţa atât deciziile consumatorilor, cât şi pe cele ale companiilor, în timp ce evoluţia energiei rămâne un factor de volatilitate urmărit atent la nivel european.

Diferenţe între datele Eurostat şi INS pentru România, explicate prin metodologiile distincte

În România, Institutul Naţional de Statistică a publicat anterior propriile date referitoare la inflaţia anuală pentru luna octombrie 2025, care indicau un nivel de 9,8%.

Potrivit INS, creşterile de preţuri din octombrie au fost distribuite în mod diferit între categoriile de produse şi servicii. Mărfurile nealimentare au înregistrat o scumpire anuală de 10,96%, influenţată de costurile la bunurile de folosinţă îndelungată şi de evoluţiile de pe piaţa materialelor şi echipamentelor.

Serviciile au consemnat o majorare de 10,52%, reflectând presiuni în special în zona utilităţilor şi a serviciilor prestate către populaţie. Mărfurile alimentare au avut o creştere mai redusă, de 7,57%, însă rămân în continuare un factor important pentru bugetul gospodăriilor.