România își accelerează piața de capital. Leonardo Badea: Evoluția este posibilă. România are un drum de dezvoltare bine conturat

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, a prezentat în cadrul unui eveniment dedicat celor trei decenii de activitate bursieră evoluțiile recente ale pieței de capital și rolul ei pentru economia națională. Oficialul a explicat că dinamica actuală este una dintre cele mai rapide din regiune, însă decalajele față de piețele mature continuă să fie semnificative.

Europa înaintează lent în integrarea financiară. România își accelerează piața de capital

În deschiderea intervenției sale, Leonardo Badea a descris situația actuală a Uniunii Europene, subliniind faptul că, deși economia comunitară rămâne una dintre cele mai mari la nivel global, piețele de capital europene nu au dimensiunea sau omogenitatea celor din Statele Unite.

Acesta a subliniat că dependența ridicată de finanțarea bancară limitează capacitatea companiilor de a accesa surse diversificate de capital, iar ponderea redusă a finanțării din zona bursieră influențează competitivitatea.

Pentru a ilustra dezechilibrul, Badea a menționat că doar o cincime din finanțarea companiilor europene provine de pe piețele de capital, în timp ce restul de aproximativ optzeci de procente este asigurat de sectorul bancar. În SUA, situația este inversă, ceea ce susține o economie mai flexibilă în momentele cu volatilitate ridicată.

Prim-viceguvernatorul a amintit că discuțiile despre consolidarea piețelor europene durează de mai multe decenii, însă pașii concreți au fost lenți.

„Avem douăzeci și șapte de regimuri de reglementare diferite, sisteme distincte de insolvență și mecanisme de compensare și decontare care nu se suprapun”, a spus Badea, arătând modul în care fragmentarea afectează dezvoltarea.

Acesta a făcut referire și la analizele realizate de comisii europene și experți internaționali, inclusiv rapoartele Lamfalussy, respectiv cele elaborate de Mario Draghi și Enrico Letta, documente care susțin accelerarea integrării financiare pentru ca economia europeană să nu piardă teren în fața marilor centre globale.

Evoluția accelerată a pieței de capital românești

Trecând la situația din România, Leonardo Badea a evidențiat un ritm de creștere considerat remarcabil la nivel regional. Conform acestuia, rezultatele ultimilor ani arată că dezvoltarea poate fi rapidă atunci când există un cadru predictibil și interes din partea investitorilor, a companiilor și a autorităților.

„Bursa de Valori București a arătat că evoluția este posibilă”, a afirmat prim-viceguvernatorul, amintind că valoarea totală a capitalizării aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, depășind cincizeci și șapte de miliarde de euro în 2025. În paralel, baza de investitori de retail a ajuns la peste două sute șaptezeci și patru de mii de persoane, de peste trei ori mai mult decât în urmă cu cinci ani.

Un alt reper important este evoluția indicelui BET-Total Return, despre care Badea a spus că „a înregistrat o performanță de două sute treizeci la sută în ultimii cinci ani”.

Acesta a explicat că avansul a fost susținut de listările din mediul privat, de ofertarea unor pachete din companiile de stat și de interesul crescut pentru titlurile de stat listate la bursă.

Oficialul BNR a reamintit și momentul de cotitură din anul 2020, când FTSE Russell a inclus România în categoria piețelor emergente secundare. Decizia, a precizat el, „a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea și a îmbunătățit vizibilitatea companiilor românești”.

Pondere redusă în economie, în ciuda indicatorilor financiari solizi

În partea a doua a intervenției sale, Leonardo Badea a descris diferențele dintre performanțele solide ale companiilor listate și ponderea lor încă modestă în economia națională.

În 2024, firmele aflate la bursă generau aproximativ patru virgula cinci procente din valoarea adăugată a sectorului nefinanciar, angajau puțin peste unu virgula trei procente din totalul salariaților și controlau în jur de șase virgula șase procente din activele economiei.

„Aceste proporții indică un spațiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenți”, a subliniat Badea, sugerând că numărul companiilor listate ar putea crește semnificativ.

Structura actuală a pieței arată o concentrare puternică. Doar trei companii din industria extractivă generează aproape patruzeci la sută din cifra de afaceri totală a emitenților, în timp ce industria prelucrătoare, mai diversă, contribuie cu aproximativ douăzeci și șapte la sută. Sectorul utilităților, reprezentat de patru companii, însumează aproximativ douăzeci și trei la sută.

În ceea ce privește distribuția pe domenii, prim-viceguvernatorul a punctat un aspect care evidențiază o zonă cu potențial neutilizat:

„Nicio companie din sectorul agricol nu este listată pe piața principală”.

Performanța financiară a companiilor listate, în schimb, rămâne în ansamblu superioară celei din economia generală.

„Rentabilitatea activelor companiilor listate a fost de 9,8% în 2024, cu peste un punct procentual peste media sectorului nefinanciar”, a afirmat Badea.

Acesta a explicat că rentabilitatea capitalurilor proprii este mai redusă comparativ cu media pieței din cauza dimensiunii și capitalizării ridicate a companiilor listate, însă raportul risc–rentabilitate le avantajează.

„Gradul de îndatorare al companiilor listate este de treizeci și opt la sută, față de o sută șaizeci și trei la sută la nivel agregat”, a precizat acesta.

Diferențele sunt vizibile și în ceea ce privește calitatea portofoliului de credite.

„Rata creditelor neperformante în rândul companiilor listate era, în 2025, de doar zero virgula cincisprezece procente, față de peste cinci la sută în rândul companiilor nefinanciare”, a spus el.

Implicare redusă în comerțul exterior și potențial de creștere

Un alt element analizat a fost participarea companiilor listate la comerțul exterior. La finalul anului 2024, firmele de la bursă însumau importuri de aproximativ șase virgula două miliarde de euro și exporturi de patru miliarde de euro, echivalentul a cinci–șase procente din totalul schimburilor comerciale ale României.

Badea a apreciat că acest nivel reflectă atât situația curentă, cât și oportunitățile considerabile de extindere. El a menționat că statele din regiune, inclusiv România, beneficiază de infrastructuri digitale în creștere, de venituri în ascensiune și de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană.

„Centrele emergente de inovare din București, Praga, Tallinn sau Varșovia vor necesita inevitabil piețe de capital sofisticate pentru a susține etapele de creștere”, a spus prim-viceguvernatorul.

Direcțiile strategice: consolidare internă și integrare europeană

În finalul prezentării sale, Leonardo Badea a abordat direcțiile strategice pe care le consideră esențiale pentru dezvoltarea pieței de capital românești. Acesta a arătat că evoluția trebuie să se desfășoare pe două planuri: întărirea piețelor locale, pentru a sprijini companiile și investitorii interni, dar și reducerea barierelor care limitează accesul la finanțare transfrontalieră.

„Campionii regionali trebuie să poată accesa capitalul paneuropean, menținându-și în același timp rădăcinile locale”, a afirmat Badea.

În mesajul său final, acesta a subliniat că direcția de dezvoltare este conturată, iar succesul depinde de ritmul cu care vor fi implementate reformele.

„Piața de capital din România are un drum de dezvoltare bine conturat, iar direcția este clară. Ceea ce însă va face diferența este ritmul cu care vom transforma acest potențial în realitate”, a declarat Leonardo Badea.

Badea a arătat că extinderea bazei de investitori, diversificarea instrumentelor financiare, modernizarea infrastructurilor de tranzacționare și atragerea de companii din cât mai multe domenii rămân elemente fundamentale pentru evoluția pieței în următorul deceniu.