BNR- Semnal de prudență într-un context inflaționist complicat
În ședința din 12 noiembrie, Banca Națională a României a păstrat dobânda-cheie la 6,5%, rata Lombard la 7,5% și facilitățile de depozit la 5,5%. Decizia survine în contextul unei scăderi ușoare a inflației anuale, la 9,8%, și stabilizării inflației de bază (CORE 3) la 8,1%, în pofida unor ajustări minore la prețurile alimentelor și carburanților.
Analiștii subliniază că presiunile inflaționiste de fond rămân ridicate, prețurile crescând cu 0,5% în octombrie, similar lunilor anterioare. Serviciile și bunurile nealimentare continuă să alimenteze creșterea prețurilor, iar majorarea tarifelor la gaze din toamnă a fost doar parțial compensată de ieftinirea energiei electrice și a combustibililor.
BNR estimează o scădere lentă a inflației până la 4% la finalul lui 2026, dar avertizează că în prima jumătate a anului viitor rata anuală va rămâne ridicată, peste 8%, ca efect al liberalizării prețurilor la gaze în aprilie și al mecanismelor statistice.
În același timp, piața monetară se confruntă cu un surplus de lichiditate, alimentat de cheltuielile publice și intrările de capital, ceea ce a redus dobânzile interbancare sub nivelul ratei-cheie: ROBOR ON este 5,7%, iar ROBOR 3M, 6,3%. Totuși, această relaxare temporară nu schimbă perspectiva BNR: fără o scădere semnificativă a inflației, reducerea dobânzii nu este așteptată înainte de mai 2026. Analiștii Akcenta estimează că BNR va iniția un ciclu gradual de relaxare monetară, cu dobânda-cheie coborând la 5,25% la sfârșitul anului viitor.
Impactul măsurilor fiscale asupra antreprenorilor
Fiscalitatea românească a trecut prin cea mai amplă reformă din ultimul deceniu. Din 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut la 21%, iar cea redusă la 11% pentru majoritatea produselor alimentare, cărți și servicii de cazare. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende urcă de la 10% la 16%, iar firmele cu cifră de afaceri peste 400.000 lei vor trebui să majoreze capitalul social la 5.000 lei. Aceste modificări vor reduce semnificativ profitabilitatea estimată a companiilor pentru anul viitor.
Plafonul pentru regimul de scutire de TVA pentru microîntreprinderi a crescut de la 300.000 la 395.000 lei, însă avantajul rămâne limitat într-un context în care costurile indirecte cresc mai rapid decât cifra de afaceri.
Un exemplu prezentat de Dănuț M. Mureșan, Vicepreședinte IMM România și membru CESE, în cadrul webinarului „Instabilitate fiscală și reacție antreprenorială. Cum te adaptezi și ce urmează în 2026”, organizat de Akcenta pe 12 noiembrie, arată efectul combinat al inflației, noilor taxe și majorării salariale asupra profitabilității unei companii IT. Astfel, câștigul net real, ajustat cu inflația, al unei firme cu venit constant de 1 milion de euro se estimează că va scădea la sub 5%, comparativ cu 26% în 2019.
Cel mai probabil scenariu economic: stagflație, fără recesiune tehnică
Analiza Akcenta relevă că economia României a înregistrat o creștere de 1,2% în trimestrul II 2025, datorită în principal exporturilor și sectorului construcțiilor. Consumul privat a stagnat, iar investițiile companiilor au scăzut cu 2,5%.
Pe piața muncii, creșterea salarială în sectorul privat s-a redus la 4% în primele opt luni ale anului, iar salariile din sectorul public au fost înghețate. Numărul angajaților s-a menținut în jur de 5 milioane, cu o ușoară scădere în a doua jumătate a anului, însă rata șomajului rămâne scăzută, aproximativ 5,9%. Cursul leu/euro s-a menținut stabil, între 5,08 și 5,10 RON/EUR, cu o perspectivă de depreciere moderată spre 5,14 RON/EUR la finalul lui 2026.
Strategii pentru antreprenori: decizie informată, flexibilitate și controlul lichidității
Pentru companiile locale, 2026 se conturează ca un an de supraviețuire strategică, mai degrabă decât de expansiune. Într-un climat fiscal instabil și cu costuri de finanțare ridicate, antreprenorii vor trebui să se concentreze pe:
- Planificarea fiscală activă – înțelegerea impactului combinat al noilor taxe, a termenelor de aplicare și a posibilelor deductibilități;
- Reevaluarea contractelor și parteneriatelor internaționale, mai ales acolo unde riscul valutar și clauzele de preț pot afecta marja de profit;
- Optimizarea fluxurilor de plăți internaționale, întrucât diferențele între cursurile bancare pot adăuga costuri ascunse de până la 1,5–2% per tranzacție.
Cu alte cuvinte, într-un context valutar volatil și fiscal rigid, controlul fluxului de numerar devine mai important decât creșterea vânzărilor.
„Tot mai multe companii românești încep să înțeleagă că avantajul competitiv nu mai vine doar din preț sau volum, ci și din eficiența cu care își gestionează cashflow-ul, mai ales când derulează tranzacții în mai multe monede. În perioade ca aceasta, o afacere care controlează cursul, termenul și costul plăților externe își protejează profitul mai bine decât una care vinde mai mult, dar lasă riscurile la voia mișcărilor fluctuante ale pieței”, a declarat Teofil Stănculea, Director Comercial Akcenta România.
Concluzie: 2026 – anul prudenței și al reorganizării
România nu intră în recesiune, dar nici nu înregistrează o creștere economică robustă. Anul 2026 se conturează ca o perioadă de tranziție, în care politica monetară și cea fiscală acționează în direcții diferite: BNR încearcă să limiteze inflația, în timp ce guvernul caută surse suplimentare de venituri.
Pentru antreprenori, mesajul principal este clar: deciziile trebuie să fie fundamentate pe scenarii bine analizate, nu pe impuls. Reziliența nu mai înseamnă doar a supraviețui, ci a ști cum și unde să ajustezi operațiunile fără a pierde direcția strategică.
„Securitatea economică nu mai înseamnă stabilitate, ci capacitatea de a reacționa și de a rămâne competitiv”, conchide Dănuț M. Mureșan — o frază care definește, poate cel mai bine, noul ADN al al antreprenoriatului european într-o eră a fiscalității tot mai ridicate și a incertitudinii persistente.
