Analiză BNR: Cum au reacționat prețurile după majorarea TVA din august 2025

De la 1 august 2025, creșterea TVA s-a văzut rapid în economie, dar efectele nu au fost aceleași pentru toate produsele. O analiză a Băncii Naționale arată diferențe clare între prețurile alimentelor și cele ale bunurilor nealimentare.

Reforma fiscală adoptată de Guvern a adus o creștere generală a TVA cu două puncte procentuale

Cota redusă aplicată cărților, manualelor, lemnelor de foc și energiei termice a urcat de la 5% la 11%. Cota pentru alimente, medicamente, serviciile hoteliere, apa sau canalizarea a crescut de la 9% la 11%.

Categoria bunurilor nealimentare și a băuturilor alcoolice a trecut de la nouăsprezece la 21%. Modificările au vizat aproape toate sectoarele, iar BNR a urmărit modul în care aceste schimbări s-au transmis în prețurile plătite de consumatori.

Analiza BNR se bazează pe prețuri colectate aproape zilnic între martie 2024 și septembrie 2025. Baza include aproximativ șaizeci și șase de mii de produse, în proporții egale alimentare și nealimentare, din trei lanțuri de supermarketuri.

Datele totale însumează aproape nouă milioane de observații, ceea ce a permis o imagine foarte detaliată a frecvenței și intensității modificărilor de preț. În mod normal, într-o zi obișnuită, aproape 3% dintre prețuri se modificau. Ritmul era mai rapid în cazul alimentelor și mai redus la produsele nealimentare.

Vara anului 2025 a adus o accelerare vizibilă. Din iunie, pe fondul discuțiilor despre consolidare fiscală și al scumpirii energiei electrice de la 1 iulie, comercianții au început să ajusteze prețurile mai des. În perioada iunie–septembrie, modificările au depășit 5% pe zi.

În cazul alimentelor, ritmul a urcat până la 6%, iar în zona nealimentară a ajuns la puțin peste 4%. BNR arată că operatorii au anticipat majorarea TVA și au început repoziționarea prețurilor înainte ca modificările să intre oficial în vigoare.

Reacția produselor alimentare în ziua majorării TVA

Data de 1 august a produs o reacție imediată în prețurile alimentelor. Aproape 80% dintre acestea au avut o modificare chiar în acea zi. Scumpirea medie a fost de aproape unu virgulă șaptezeci și 7%.

Valoarea este foarte apropiată de ceea ce rezultă în urma creșterii cotei de TVA de la nouă la 11%. BNR arată că peste trei sferturi dintre ajustări s-au încadrat între unu virgulă cinci și două procente, ceea ce reflectă transmiterea mecanică a schimbării fiscale.

Pentru o mică parte dintre produse, scumpirea a fost mai mică decât nivelul fiscal, iar în alte câteva situații a depășit procentul așteptat. Chiar și așa, concluzia instituției este că alimentele au integrat rapid și aproape complet noul TVA.

Produsele nealimentare au avut un comportament diferit

Doar un sfert dintre acestea și-au schimbat prețul în prima zi de aplicare a noilor cote. Ajustările au avut o dispersie mai mare, deoarece aproape 30% dintre scumpiri au depășit două procente.

Doar puțin peste jumătate dintre modificări s-au încadrat în intervalul sugerat de creșterea TVA. BNR menționează că bunurile nealimentare au de obicei modificări de preț mai ample și sunt influențate de perioadele specifice de sezonalitate.

Lunile septembrie și octombrie sunt, în mod tradițional, perioade în care comercianții operează schimbări mai mari de preț, ceea ce a determinat amânarea transmisiei fiscale.

În august 2025, prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 2,5% față de luna anterioară. Aceasta este o valoare ușor peste nivelul transmisiei matematice a TVA și confirmă integrarea rapidă a noilor cote.

La bunurile nealimentare, creșterea lunară a fost de unu virgulă 6%, sub nivelul teoretic. Diferența arată o transmisie mai lentă și o mai mare variație în această categorie.