Inflația rămâne ridicată și economia încetinește. Cosmin Marinescu: Inflația este cea mai perfidă amenințare economică
România se confruntă cu presiuni inflaționiste semnificative, care influențează direct puterea de cumpărare a populației și planurile de investiții ale firmelor.
„Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, conform viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu.
Acesta a subliniat că efectele sunt „adânci și persistente” pe termen lung. Viceguvernatorul a explicat modul diferit în care inflația impactează cetățenii.
„Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați”, a explicat acesta. Pe termen lung, însă, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”.
Inflația anuală a atins 9,9% în august și septembrie și 9,8% în octombrie, iar BNR estimează că nivelul ridicat va persista în următoarele luni, urmând ca o reducere semnificativă să fie observată abia în 2026.
Factori administrativi, principala cauză a inflației
Viceguvernatorul BNR a explicat că majorarea recentă a inflației este determinată, în principal, de factori administrativi și nu de politici monetare.
„Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu monetare”.
Printre acestea se numără scumpirea energiei electrice în iulie, creșterea taxelor indirecte în august, precum și ajustările comercianților și consumatorilor. Comercianții și-au redus marjele, iar consumatorii și-au diminuat achizițiile. Aproape jumătate din inflația actuală este asociată direct cu majorările de TVA, accize și prețurile energiei.
Aceste evoluții arată că inflația nu este un fenomen exclusiv de piață, ci și un rezultat al deciziilor fiscale și administrative care afectează costurile bunurilor și serviciilor.
Dobânda-cheie se menține pentru stabilitate și credibilitate
În 2025, Consiliul de administrație al BNR a decis în trei ședințe consecutive să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Marinescu a respins ideea că banca ar adopta o strategie ezitantă.
„Abordarea wait-and-see nu este un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de monitorizare atentă”.
O majorare a dobânzii ar fi considerată „nejustificată” în prezent, deoarece creșterea prețurilor este temporară și se estimează că va dispărea din statistici anul viitor. Reducerea dobânzii ar risca, însă, să dezancoreze așteptările privind inflația și să afecteze credibilitatea instituției.
Economia încetinește, consumul și salariile reale scad
Analizele BNR arată că cererea din economie a început să scadă încă din 2025, iar acest fenomen va deveni mai accentuat în 2026. PIB-ul ar putea înregistra un deficit de cerere comparabil cu perioadele dificile din 2009 sau din timpul pandemiei.
Printre semnalele care indică încetinirea economică se numără scăderea comerțului cu amănuntul cu 4% în august, reducerea serviciilor de piață cu 7,3% și un minus de 1,9% în industria românească în trimestrul trei.
Câștigul salarial a scăzut cu 5%. În aceste condiții, o majorare a dobânzii ar restrânge și mai mult resursele disponibile pentru firme și consumatori, explică viceguvernatorul.
Lecții din teoria monetarismului și controlul inflației
Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor:
„Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, pe termen lung”.
Conform acestei teorii, inflația apare atunci când masa de bani din economie crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
Milton Friedman a arătat prin cercetări empirice că inflația nu poate fi explicată doar prin factori izolați, precum „lăcomia” comercianților sau șocuri temporare, ci prin politici monetare și fiscale care cresc masa monetară peste capacitatea reală a economiei. Această abordare stă la baza politicilor băncilor centrale care urmăresc stabilitatea prețurilor prin controlul dobânzilor și al lichidității.
În 2024, masa monetară a fost majorată în principal prin creditul guvernamental (+27%), în timp ce creditarea privată s-a temperat în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, la aproximativ 8%, ceea ce impune prudență în reducerea dobânzii.
Când ar putea începe scăderea dobânzii în România
BNR estimează o scădere semnificativă a inflației, cu aproximativ cinci puncte procentuale, la mijlocul lui 2026, după ce efectele măsurilor fiscale actuale vor fi eliminate din calcule. Atunci ar putea începe și relaxarea politicii monetare:
„Trecerea la etapa scăderii dobânzii se va face doar sincronizat cu descreșterea hotărâtă și durabilă a inflației”.
Viceguvernatorul a comparat politica monetară cu manevrarea unei nave mari:
„Când cârma este rotită, nava virează abia după un timp. Cu cât apele sunt mai tulburi, cu atât transmisia direcției este mai dificilă”.
Această inerție justifică atenția deosebită în luarea deciziilor BNR, pentru a evita efecte economice nedorite.
Leul continuă să fie o ancoră de stabilitate, iar banca centrală a intervenit pentru a limita volatilitatea:
„Pe termen mediu, o flexibilitate mai mare a cursului ar putea crește reziliența, dar tranziția trebuie explicată și gestionată treptat”.
Sustenabilitatea fiscală rămâne esențială
Cosmin Marinescu a subliniat că disciplina fiscală este esențială pentru dezvoltare:
„Orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare”.
Costurile de finanțare ale statului au început să scadă sub 7%, iar evaluările instituțiilor internaționale confirmă progresul României, cu condiția continuării reformelor.
Viceguvernatorul a mai precizat că, deși inflația este ridicată, deviațiile actuale vor fi depășite, iar anticipațiile pe termen mediu rămân ancorate. BNR va continua să monitorizeze economia și va aștepta dovezi clare ale reducerii inflației înainte de a modifica dobânda-cheie:
„Deciziile de politică monetară trebuie să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul țintă”.
