România devine nod important pentru distribuția de gaze către Ucraina și Moldova
România și-a schimbat semnificativ rolul în fluxurile de gaze din regiune. După ani în care principala destinație a gazelor tranzitate prin țară era Ungaria, acum volumele livrate către vecinii din vest au scăzut semnificativ, iar atenția s-a îndreptat către Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit datelor recente, prin interconectorul Isakçu, Ucraina primește aproximativ 2,6 milioane de metri cubi de gaze pe zi, în timp ce livrările către Ungaria prin Arad sunt limitate la 2,3 milioane metri cubi zilnic, adică de trei ori mai puțin decât în anii anteriori. Această schimbare reflectă o realocare strategică a resurselor și a capacităților de tranzit, în contextul crizei energetice regionale.
România, țară de tranzit pentru combustibil din alte surse
România nu livrează doar gaze proprii, ci joacă și rolul de țară de tranzit pentru combustibil din alte surse, în special gaz natural lichefiat (GNL) american descărcat în terminalele din Grecia și transportat către Ucraina prin Coridorul Vertical. Acest proiect, susținut activ de SUA și Uniunea Europeană, asigură aprovizionarea nu doar a Ucrainei, ci și a Moldovei, consolidând poziția României ca hub energetic regional.
În schimb, Ungaria și Slovacia se confruntă cu dificultăți în aprovizionare. Livrările lor tradiționale de gaze rusești, tranzitate prin Bulgaria și România, sunt afectate de sancțiunile UE. Budapesta caută surse alternative pentru a-și menține consumul intern, în timp ce România se concentrează pe satisfacerea cererii proprii și pe sprijinirea vecinilor estici.
Consumul intern al României
Consumul intern al României în această perioadă rece depășește 60 milioane metri cubi zilnic, fiind acoperit în principal de producția internă și completat de importuri. Exporturile către Republica Moldova rămân stabile la aproape 6 milioane metri cubi pe zi, acoperind aproape integral necesarul acesteia, inclusiv prin utilizarea depozitelor subterane românești.
Estimările pentru perioada 2023–2025 indică o producție internă anuală de 10,6–10,8 miliarde metri cubi, în timp ce consumul total variază între 11 și 12,1 miliarde metri cubi. Astfel, România utilizează majoritatea gazelor proprii pentru consumul intern, în timp ce livrările externe sunt asigurate prin fluxuri alternative pentru Ucraina și Moldova.
