România, dependentă de îngrășăminte din import. Efectele închiderii Azomureș. Petrișor Peiu: Stați să vedeți ce va veni după războiul din Iran

România ajunge să importe integral îngrășămintele necesare agriculturii, în condițiile în care, deși este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, nu mai utilizează această resursă în industria chimică internă. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că explozia prețurilor la îngrășăminte și închiderea combinatului Azomureș sunt rezultatul unor politici economice „iresponsabile”, care au dus la pierderea capacităților de producție și la dependența de importuri scumpe din state terțe.

România importă îngrășăminte în loc să își folosească gazele naturale proprii

România, dependentă de îngrășăminte din import. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că explozia prețurilor la îngrășăminte și închiderea combinatului Azomureș sunt rezultatul unor politici economice considerate „iresponsabile” din ultimii ani.

Acesta afirmă că România, deși este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, a ajuns să depindă de importuri scumpe, după închiderea capacităților interne de producție din industria chimică.

”Rodul politicilor făcute pentru like-uri pe rețelele sociale este distrugerea economiei. O clasă politică atentă doar la audiența cosmetizată a strălucit în ignorarea problemelor mari, structurale. Politicienii se felicită între ei pentru populisme de doi bani și îngroapă economia reală. De trei ani vorbesc singur despre consecințele închiderii Azomureș și nimeni nu ascultă”, spune acesta.

Prețurile la îngrășăminte au crescut peste media europeană

Potrivit declarațiilor sale, prețurile îngrășămintelor în România au crescut cu 17% în trimestrul IV 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Această evoluție este aproximată ca fiind dublă față de media europeană.

El explică această creștere prin faptul că aproximativ 70% din costul îngrășămintelor este reprezentat de gaz, iar România nu mai procesează intern această resursă în industrie chimică.

Peiu susține că închiderea combinatelor chimice, inclusiv a Azomureș – care asigura aproximativ jumătate din consumul intern de îngrășăminte – a eliminat capacitatea României de a-și acoperi necesarul intern.

În lipsa producției locale, țara a ajuns să importe integral îngrășămintele necesare agriculturii.

”Îngrășămintele chimice s-au scumpit, în România, cu 17%, în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV din 2024. Dublu față de media europeană. Asta deși 70% din prețul îngrășămintelor este prețul gazului folosit, iar România este cel mai mare producător de gaze din UE!

Numai că gazul românesc nu alimentează niciun combinat chimic. Toate s-au închis. Ultimul fiind chiar Azomureș, acolo unde se produceau jumătate din îngrășămintele necesare țării.
Astăzi importăm în întregime îngrășămintele folosite, din Rusia, din Azerbaidjan și din Austria, de la firma Borouge , deținută de compania națională de țiței din Abu Dhabi, ADNOC si de …OMV, firma austriacă care exploatează 40% din gazele de la noi”, continuă liderul senatorilor AUR.

Importuri din mai multe state și companii internaționale

România importă îngrășăminte din mai multe surse externe, inclusiv Rusia, Azerbaidjan și Austria. De asemenea, sunt menționate companii precum Borouge, deținută de ADNOC și OMV.

OMV este implicată și în exploatarea unei părți semnificative din resursele de gaze naturale ale României, ceea ce, în opinia sa, accentuează dependența economică.

Îngrășămintele reprezintă aproximativ 25% din costurile din agricultură, ceea ce influențează direct prețurile alimentelor și competitivitatea fermierilor români.

Peiu susține că această situație a contribuit la un deficit comercial estimat la 6 miliarde de lei în sectorul produselor alimentare.

Liderul senatorilor AUR afirmă că politicile economice din ultimii ani au fost concentrate pe obiective de imagine, în detrimentul industriei reale.

În opinia sa, lipsa unei strategii industriale coerente a dus la pierderea capacității României de a valorifica resursele naturale interne.

”Ei bine, îngrășămintele reprezintă 25% din costurile din agricultură. Poate așa vom înțelege de ce decizia politică catastrofală de a ține Azomureș închis din cauza prețului gazului extras la câteva zeci de km distanță a produs un deficit comercial de 6 miliarde de euro la produse alimentare!

Continuarea acestui stil populist și habarnist de a face politică ne-a adus aici: să nu putem prelucra resursele naturale și să fim nevoiți să importăm produsele de bază tocmai de unde nu am avea nevoie sa importăm”, mai spune Petrișor Peiu.

Avertisment privind evoluțiile viitoare

Peiu avertizează că tendința de creștere a prețurilor la îngrășăminte ar putea continua, în special în contextul tensiunilor geopolitice internaționale.

El susține că instabilitatea globală ar putea amplifica și mai mult presiunile asupra pieței de îngrășăminte și asupra agriculturii.

”Și dacă vi se pare mare creșterea de preț la îngrășăminte din trimestrul IV 2025, stați să vedeți ce va veni după războiul din Iran”, arată acesta într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.