România crește TVA la alimente, în timp ce Austria îl reduce pentru consumatori. Claudiu Năsui: La noi populația a fost ultima grijă a guvernului

România a majorat TVA la alimente, în timp ce Austria a ales să reducă această taxă pentru a proteja puterea de cumpărare a consumatorilor, a transmis Claudiu Năsui pe Facebook. Decizia vine într-un context de inflație mai ridicată în România, ceea ce ridică întrebări despre modul în care guvernul prioritizează cheltuielile publice față de nevoile populației.

România a majorat taxele pe alimente

În timp ce Austria a decis să reducă TVA la alimente pentru a sprijini consumatorii și a tempera inflația, România a mers pe o direcție contrară, majorând taxele pe alimente, notează Claudiu Năsui pe pagina sa de Facebook.

Guvernul austriac a reacționat la o inflație de aproximativ 4% prin reducerea TVA-ului la 5%, încercând să protejeze puterea de cumpărare a cetățenilor. În România, unde inflația a atins 10%, TVA-ul la alimente a fost crescut la 11%, punând o presiune suplimentară pe buzunarele românilor, a continuat acesta.

Claudiu Năsui spune că această decizie amplifică discrepanța între cetățenii celor două țări. Austria, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, aplică taxe pe alimente mult mai mici decât România, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de circa 20.000 de euro.

”Guvernul înjumătățește TVA-ul la alimente pentru a reduce inflația și a susține puterea de cumpărare.
Din păcate nu guvernul României, ci guvernul Austriei. Guvernul României a avut ideea să facă fix invers. Au crescut taxele după care s-au felicitat între ei că a scăzut deficitul.

Cât a fost inflația aceea mare cu care se luptă guvernul austriac? 4%. Iar pentru că și asta e mult, au scăzut TVA-ul la alimente la 5%. În România inflația e la 10% și guvernul tocmai a crescut TVA-ul la alimente la 11%. Așa ajungem cu aberația ca austriecii (care au ~60.000 euro PIB/locuitor) să plătească taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii (care au ~20.000 euro PIB/locuitor)”, arată Claudiu Năsui.

Prioritățile guvernamentale nu au favorizat cetățeanul de rând

Problemele financiare nu ocolesc nici Austria: deficitul bugetar se situează în jurul a 5%, iar datoria publică ajunge la 80% din PIB. Totuși, diferența majoră constă în modul în care guvernele gestionează criza. În Austria, soluțiile fiscale nu lovesc direct populația, în timp ce în România prioritățile guvernamentale au favorizat în primul rând investițiile și schemele de sprijin pentru companii, în detrimentul cetățeanului de rând.

Decizia autorităților române ridică întrebări privind echilibrul dintre măsurile de ajustare fiscală și protecția consumatorilor, mai ales în contextul unei inflații persistente și al unei presiuni crescânde asupra puterii de cumpărare.

”Și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz.

Diferența este că acolo guvernul a hotărât să nu-și rezolve problemele financiare pe seama populației, luându-le mai mulți bani. Pe când la noi populația a fost ultima grijă a guvernului care a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon „investiții”, arată acesta pe rețeaua de socializare.