România, Slovacia și Ungaria, țările cu cei mai mulți proprietari de locuințe din UE
În Uniunea Europeană, tendința majoritară este deținerea propriei locuințe, doar un sfert din populație trăind cu chirie. România conduce detașat în această privință, cu 94% dintre locuitori proprietari, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%). În contrast, Germania este singura țară în care majoritatea cetățenilor locuiește în chirie, ponderea acestora depășind 50%. Alte state cu rate ridicate ale chiriei includ Austria și Danemarca, cu 46%, respectiv 39% dintre locuitori care plătesc chirie.
La nivelul UE, distribuția între case și apartamente este aproape echilibrată. Aproximativ jumătate dintre europeni locuiesc în case, iar cealaltă jumătate în apartamente. Irlanda se remarcă prin preferința pentru case, 90% din populație locuind astfel, în timp ce în Țările de Jos, Belgia și Croația majoritatea locuitorilor trăiesc tot în case. În schimb, în Spania, Letonia și Malta predomină apartamentele. Orașele mari favorizează viața în apartamente (73%), iar zonele rurale predomină casele (83%).
Spațiul locuințelor din Uniunea Europeană
Dimensiunea medie a locuințelor din UE este de 1,7 camere per persoană. Cele mai spațioase locuințe se regăsesc în Malta, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, cu peste 2 camere per persoană. România, în schimb, se situează la capătul opus, cu doar 1,1 camere per locuitor, la fel ca Slovacia. Situația este similară în Polonia și Letonia.
Supraaglomerarea rămâne o problemă majoră: 41% dintre români locuiesc în gospodării supraaglomerate, cea mai ridicată pondere din UE, urmată de Letonia (39%) și Bulgaria (34%). În opoziție, Cipru are doar 2% dintre locuitori în astfel de condiții.
Pe de altă parte, subocuparea locuințelor – adesea întâlnită la cupluri fără copii acasă sau persoane în vârstă – afectează aproximativ o treime din populația UE. Cele mai multe locuințe subocupate se regăsesc în Cipru (70%), Irlanda (67%) și Malta (64%), în timp ce România se situează la 7%, cea mai redusă pondere din UE.
Costurile locuințelor din UE
În 2024, aproape 9% din europeni întâmpinau dificultăți în încălzirea locuinței. Cele mai afectate țări sunt Bulgaria și Grecia (19%), urmate de Lituania și Spania (18%). Finlanda, Slovenia și Polonia au înregistrat cele mai scăzute valori, sub 3%.
Poluarea generată de încălzirea și răcirea locuințelor s-a redus constant, media UE scăzând la 607 kg de emisii per locuitor în 2024. Luxemburg înregistrează cele mai mari emisii, peste 1.200 kg/cap locuitor, în timp ce Suedia și Malta raportează valori extrem de scăzute.
Prețurile locuințelor au crescut semnificativ în ultimul deceniu și jumătate, cu o medie de 53% între 2010 și 2024. Cele mai mari creșteri au fost observate în Ungaria (+231%), Estonia (+228%) și Lituania (+179%). Chiriile au urcat cu 25% în aceeași perioadă, cu excepția Greciei, unde au scăzut. România, deși are majoritatea proprietarilor, înregistrează totuși 15% dintre locuitori cu restanțe la credite, chirii sau facturi, peste media UE de 9%.
În 2024, Polonia și Franța au emis cele mai multe autorizații de construire pentru locuințe noi, în timp ce Luxemburg a raportat cele mai puține. În ultimii 10 ani, vârful a fost atins în 2021, cu aproape 2 milioane de autorizații emise în UE. Evoluția generală arată o creștere modestă a construcțiilor noi, cu excepții notabile în Bulgaria, Malta și Spania, în timp ce Italia, Finlanda și Franța au înregistrat scăderi semnificative.
