România are probleme semnificative în absorbția fondurilor din PNRR. Raport de la Guvern: Ritmul este lent și inegal

Un raport elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului arată că ritmul de contractare a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este lent și neuniform, evidențiind dezechilibre majore în accesarea și implementarea fondurilor publice în România.

Documentul prezintă diferențe semnificative între județe și între unitățile administrativ-teritoriale în ceea ce privește dezvoltarea locală și capacitatea de absorbție a finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ritmul de contractare a fondurilor din PNRR este lent și inegal

Analiza guvernamentală indică faptul că, deși unele județe au reușit să contracteze un număr important de proiecte în perioada 2021-2025, majoritatea consiliilor județene și a UAT-urilor mici nu aveau până în 2025 contracte semnate pentru proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Printre județele care au atras mai multe proiecte sunt menționate Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Galați. Raportul subliniază însă că lipsa contractării din PNRR la nivelul consiliilor județene în peste 90% dintre județe ridică semne serioase de întrebare cu privire la capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor europene.

„Lipsa contractării din PNRR la nivel de consiliu județean în peste 90% dintre județe este în mod special îngrijorătoare”, este scris în raport.

Documentul evidențiază existența unor disparități majore între județe și regiuni în ceea ce privește accesarea fondurilor publice și implementarea proiectelor de dezvoltare. Potrivit analizei, perioada 2016-2025 a fost caracterizată de un peisaj inegal în privința investițiilor publice, infrastructurii de bază, capacității administrative și dinamicii economice locale.

Prin corelarea veniturilor, cheltuielilor, gradului de conectare la utilități și a absorbției fondurilor externe, raportul identifică dezechilibre persistente între administrațiile locale și între regiunile țării.

Anumite județe și consilii județene au performat mai bine atât în atragerea fondurilor, cât și în execuția bugetară

Conform documentului, anumite județe și consilii județene au performat mai bine atât în atragerea fondurilor, cât și în execuția bugetară. Printre exemplele considerate pozitive sunt Tulcea, Bistrița-Năsăud, Bihor și Mehedinți, județe prezentate drept modele de mobilizare eficientă a resurselor publice.

La polul opus, raportul menționează mai multe județe cu performanțe slabe în atragerea și utilizarea fondurilor. Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare sunt indicate ca zone unde există dificultăți administrative, întârzieri în implementarea proiectelor sau lipsa unei prioritizări clare a investițiilor.

România este puternic polarizată din punct de vedere al dezvoltării locale

Analiza mai arată că România este puternic polarizată din punct de vedere al dezvoltării locale. Regiunile vestice, Dobrogea și anumite zone din Transilvania au o capacitate mai bună de atragere a fondurilor și de implementare a proiectelor, în timp ce Moldova, Oltenia și sudul Munteniei înregistrează cele mai slabe performanțe în ceea ce privește dezvoltarea locală și absorbția finanțărilor.

Raportul concluzionează că aceste diferențe reflectă probleme structurale persistente în administrația publică locală. Printre cauzele identificate se numără lipsa resurselor umane specializate, managementul deficitar și capacitatea redusă de planificare strategică.

Potrivit documentului, în lipsa unor măsuri de corecție, decalajele regionale riscă să se adâncească, iar o parte importantă a fondurilor europene ar putea rămâne neutilizată sau implementată ineficient.