Bursa de Valori București vede în piața de capital un sprijin pentru tranziția energetică
Directorul general al Bursei de Valori București, Remus Vulpescu, a explicat că investițiile necesare în sectorul energetic depășesc cu mult capacitatea bugetară a statului.
El a arătat că, în contextul actual al presiunilor bugetare, piața de capital trebuie să joace un rol esențial în mobilizarea capitalului privat pentru finanțarea tranziției energetice și a infrastructurilor critice.
Vulpescu a detaliat că listarea companiilor energetice, emisiunile de obligațiuni verzi și atragerea fondurilor de investiții pot crea o legătură directă între proiectele energetice și sursele private de finanțare. El a adăugat că, prin aceste mecanisme, pot fi implicați atât investitori instituționali internaționali, cât și investitorii de retail din România.
„România are nevoie de investiţii de 40-50 miliarde de euro până în 2030 numai pentru sectorul energetic. Pare o suma imensă. Ea nu poate fi acoperită exclusiv din fonduri publice, mai ales în contextul presiunilor bugetare pe care le cunoaştem cu toţii şi pentru a căror rezolvare facem toţi efortul necesar, cunoscând importanţa enormă a reuşitei programului de reforme structurale în curs. Aici intervine rolul esenţial al pieţei de capital – mobilizarea capitalului privat pentru finanţarea tranziţiei energetice şi a infrastructurilor critice energetice şi nu numai.
Prin listarea companiilor energetice, prin emisiuni de obligaţiuni verzi, prin atragerea fondurilor de investiţii şi a investitorilor de retail, de la marii instituţionali străini până la retailul românesc a cărui forţă o aplaudăm din nou, chiar în aceste zile, într-o altă ofertă publică, piaţa de capital este o punte între oportunităţile de dezvoltare ale sectorului energetic şi resursele disponibile la nivel naţional şi internaţional”, a menţionat Remus Vulpescu, la evenimentul „Energie pentru Romania”, organizat de Grupul Electrica, în parteneriat cu Fundaţia Electrica.
Potrivit acestuia, piața de capital românească oferă deja o bază solidă pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energiei. Noi listări sunt în pregătire și vor contribui la diversificarea instrumentelor de investiții, de la obligațiuni sustenabile până la fonduri specializate pe termen lung.
Directorul BVB a subliniat că, în prezent, România se află la intersecția dintre trei direcții majore: tranziția energetică, digitalizarea și consolidarea pieței de capital.
„Privind spre viitor văd oportunităţi extraordinare. Noi listări de companii binecunoscute sunt în pregătire, vor întări reprezentarea la bursă a sectorului energetic sau vor oferi noi oportunităţi de diversificare a portofoliilor investitorilor noştri, astfel încât piaţa noastră va continua să se adâncească şi să ofere mai multe opţiuni de investire: diversificarea instrumentelor financiare, obligaţiuni verzi sustenabile şi diferite alte instrumente financiare care pot răspunde nevoilor de finanţare ale sectorului energetic; creşterea participării investitorilor instituţionali – fonduri de pensii, fonduri deschise de investiţii, fonduri de investiţii alternative care pot aduce capital stabil şi pe termen lung pentru proiectele energetice, nu în ultimul rând investitorii de retail autohtoni. Astăzi ne aflăm la intersecţia dintre trei forţe transformatoare: tranziţia energetică, digitalizarea şi dezvoltarea pieţei de capital”, a adăugat Remus Vulpescu.
Ministerul Energiei vrea fonduri europene pentru reactoarele nucleare
În cadrul aceluiași eveniment, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România caută sprijin regional pentru a obține finanțare europeană destinată proiectelor nucleare.
El a arătat că țara are nevoie de includerea gazului natural în Fondul pentru Modernizare, pentru a asigura producția de energie electrică stabilă, alături de hidroenergie.
Ministrul a precizat că România dispune deja de resurse proprii de gaz, menționând proiectele din Marea Neagră și de la Caragele, derulate de Romgaz. El a adăugat că investițiile în noi centrale de cogenerare și în infrastructura energetică sunt prioritare, alături de relansarea programului nuclear.
Potrivit lui Bogdan Ivan, în ultimele luni au avut loc negocieri cu Comisia Europeană pentru ca fondurile din Fondul pentru Modernizare să poată fi folosite la finanțarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a viitoarelor reactoare modulare mici (SMR).
„Un punct foarte important este cel referitor la finanţările din partea UE pe tot ceea ce înseamnă Fond pentru Modernizare, în care vreau obligatoriu să includem gazul, pentru că nu avem altă sursă, în momentul de faţă, pentru a produce energie electrică în bandă, în afară de hidro.
Romgazul face o treabă extraordinară cu ceea ce a început să facă în Marea Neagră, cu Neptun Deep, cu Caragele. Avem gazul nostru şi vrem să îl folosim cât mai mult în România pentru a aduce plus valoare. Pentru asta avem nevoie de investiţii şi în infrastructură, dar şi în noi centrale de cogenerare pe gaz care să producă energie electrică.
De asemenea, toată lumea a fugit de nuclear în ultimii ani şi acum se demonstrează, pe date, că nuclearul reprezintă o sursă de energie în bandă care este stabilă şi ieftină. Din acest punct de vedere, în ultimele trei luni, în negocierea cu cei din Comisia Europeană, caut alţi aliaţi în toată regiunea pentru a impune inclusiv posibilitatea de a finanţa cu bani pentru Fondul pentru Modernizare reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi SMR, în România”, a spus Bogdan Ivan, la același eveniment.
Creșterea costurilor energetice afectează economia națională
Bogdan Ivan a atras atenția că sistemul energetic național are o legătură directă cu securitatea economică a României. El a explicat că ponderea costului energiei în prețul produselor a crescut semnificativ, de la aproximativ 2% în 2019 la 10% în prezent, ceea ce afectează competitivitatea companiilor românești.
Ministrul a comparat costurile medii ale energiei pentru consumatorii industriali din România, de circa 110 euro, cu cele din țări precum Elveția, Spania sau state din Orientul Mijlociu, unde prețurile sunt de trei sau patru ori mai mici.
El a concluzionat că sistemul energetic nu reprezintă doar o chestiune de infrastructură, ci este strâns legat de competitivitatea economiei și de capacitatea României de a deveni un actor economic puternic la nivel european.
„Astăzi, în comparaţie cu 2019, când ponderea costului energiei electrice era de doar 2% în orice produs, în medie, în Uniunea Europeană şi în România automat, astăzi e de 10%, de cinci ori mai mult.
Este evident că preţul energiei electrice şi a gazelor naturale impactează puterea de cumpărare a fiecărui român, impactează competitivitatea companiilor noastre care, atunci când se duc să oferteze în afara ţării, să îşi vândă produsele industriale făcute în România, având un cost mediu pentru consumatorul industrial de 110 euro comparativ cu Elveţia, care are 30-40 euro, cu Spania (25-30 euro), e foarte greu să concurezi cu ei. Nu mai vorbesc de ţările din Orientul Mijlociu sau de Asia Îndepărtată.
Sistemul energetic nu e doar despre energie sau gaze, ci despre economia României, despre modul în care noi putem să fim un campion economic”, a adăugat ministrul.
