Update 19:32 Premierul României a reacționat după decizia Comisiei
„După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase.
Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației.
Prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).
Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.
Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone.
În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”, a transmis Bolojan.
Revizuirea PNRR, aprobată oficial: România elimină jaloanele cu risc major și transferă investiții de 5,2 miliarde de euro pe granturi
După mai bine de trei luni de negocieri intense cu reprezentanții Comisiei Europene, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost oficial revizuit și aprobat, a anunțat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Documentele actualizate au fost publicate și pe site-ul Comisiei Europene.
„După mai bine de trei luni de muncă intensă cu Comisia Europeană, suntem în linie dreaptă. Revizuirea PNRR a fost aprobată. Urmează o perioadă de zece luni în care trebuie să vedem proiectele implementate”, a declarat ministrul.
PNRR, reconstruit strategic: jaloane eliminate, proiecte reorganizate
Dragoș Pîslaru a explicat că procesul de revizuire nu a fost doar o simplă ajustare tehnică, ci o reconstrucție strategică a planului, menită să elimine neclaritățile, să reducă riscurile și să accelereze implementarea proiectelor.
„Am eliminat jaloanele redundante și am reorganizat proiectele astfel încât să avem o versiune coerentă și realistă a planului”, a afirmat ministrul. Scopul principal, a adăugat el, este reducerea presiunii asupra deficitului bugetar în 2025–2026 și evitarea riscului de penalități financiare din partea Comisiei Europene.
5,2 miliarde de euro mutate de la împrumuturi la granturi
Potrivit ministrului, 26 de investiții cu progres semnificativ au fost transferate din categoria împrumuturilor în cea a granturilor, pentru ca România să beneficieze de fonduri nerambursabile. Valoarea totală a acestor proiecte ajunge la 5,2 miliarde de euro.
„Rezultatele sunt remarcabile: am eliminat investițiile cu risc major, iar prin mutarea acestora pe granturi, asigurăm finanțare stabilă și sustenabilă pentru proiecte care aduc beneficii directe oamenilor și economiei”, a precizat Pîslaru.
Investiții noi și priorități menținute
Revizuirea PNRR aduce și noi investiții importante:
capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID),
achiziția de ambulanțe moderne,
și proiecte de energie verde.
Totodată, finanțarea Autostrăzii A7, în valoare de 2,17 miliarde de euro, a fost transferată integral pe granturi, decizie aprobată de Comisia Europeană.
De asemenea, programul „Valul Renovării” va beneficia de 1,39 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile.
„Am menținut investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației și dezvoltarea cloud-ului guvernamental. În domeniul sănătății, planul rămâne concentrat pe modernizarea infrastructurii: avem opt spitale și 1.200 de ambulanțe incluse în continuare în PNRR”, a mai spus ministrul.
Reformă fiscală și modernizarea ANAF
În zona fiscală, autoritățile române au negociat reformularea jaloanelor privind reorganizarea ANAF, cu obiectivul de a crea o administrație fiscală mai eficientă și capabilă să genereze venituri mai mari la bugetul de stat.
Sumele totale și etapele următoare
Valoarea totală a PNRR revizuit este de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde reprezintă granturi, iar 7,84 miliarde sunt împrumuturi.
România a depus până acum trei cereri de plată, iar cea de-a patra este în pregătire.
„Vineri voi avea o întâlnire cu Celine Gauer, pentru a depune cererea de plată numărul 4, astfel încât fondurile să poată fi incluse în bugetul acestui an”, a explicat ministrul.
Conform calendarului stabilit, cererea de plată 5 este programată pentru mai 2026, iar cererea 6 va fi depusă până la 31 august 2026, data-limită pentru implementarea completă a planului.
În urma revizuirii, numărul total al jaloanelor și țintelor din PNRR a fost redus de la 518 la 390, ceea ce, potrivit ministrului, face planul „mai realist, mai aplicabil și mai bine aliniat cu nevoile reale ale României”.
Până în prezent, țara noastră a primit 10,7 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ jumătate din valoarea totală a PNRR actualizat.
