România accelerează reformele din PNRR. Guvernul garantează finalizarea celor 14 jaloane majore. Dragoș Pîslaru: Nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - Dragoș Pîslaru
România accelerează reformele din PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, dă asigurări că România va finaliza toate cele 14 reforme majore din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de peste 11,8 miliarde de euro, subliniind că nu există scenarii în care aceste angajamente să fie abandonate.
România accelerează reformele din PNRR. Angajament ferm pentru PNRR
România accelerează reformele din PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România va duce la bun sfârșit toate cele 14 reforme majore asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că nu există nicio variantă realistă în care acestea să fie abandonate.
Oficialul a precizat că aceste reforme, cu o valoare cumulată de peste 11,8 miliarde de euro, reprezintă o condiție esențială pentru accesarea integrală a fondurilor europene.
Potrivit ministrului, în contextul instabilității politice recente, a fost instituit un acord între formațiunile pro-europene pentru susținerea legislației necesare finalizării PNRR.
Acest mecanism funcționează ca o garanție politică de continuitate, menită să evite blocajele administrative și legislative.
„Ca să ne înţelegem. Eu am anticipat cumva acest moment. Şi dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu vreo trei săptămâni am spus că sunt 14 reforme esenţiale şi am zis chiar în şedinţa de Guvern, că pe mine nu mă interesează sub ce formă guvernăm în continuare, pentru astea 14 reforme, care au o valoare de peste 11,8 miliarde de euro, cu penalităţi potenţiale, astea trebuie rezolvate. Deci ca să fie foarte clar pentru toţi cei care ne urmăresc: nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm. Şi modul în care vom livra este în acest moment legat, în mare măsură, de ceea ce premierul şi preşedintele au agreat împreună, şi anume există acest moratoriu sau acord politic pe tot ce înseamnă legislaţie care duce la îndeplinirea acestor reforme. În acest vacarm general şi instabilitate, asta este o ancoră totuşi legată de o minimă responsabilitate, într-un gest oarecum iresponsabil pe care l-am avut din partea unui partid care a ieşit din coaliţie”, a afirmat Dragoş Pîslaru, joi seară, la TVR Info.

Domenii-cheie pentru modernizarea României
Cele 14 reforme vizate acoperă sectoare structurale ale economiei și administrației publice, inclusiv:
- reforma salarizării în sectorul public
- Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
- decarbonizarea sectorului energetic
- legislația privind biodiversitatea și gestionarea apelor
- reforma ANAF și creșterea colectării fiscale
- guvernanța companiilor de stat
- cadrul de integritate în funcția publică
- utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă
Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru modernizarea administrației și reducerea zonelor de decizie discreționară din sectorul public.
Datele prezentate în ședințele guvernamentale indică faptul că o parte semnificativă a jaloanelor PNRR se află în risc de neimplementare.
Pentru mai multe reforme, penalitățile pot depăși individual sute de milioane de euro, iar în unele cazuri pot afecta integral cereri de plată din cadrul PNRR.
În total, 65 din 179 de ținte și jaloane sunt încadrate în categoria „risc ridicat”, ceea ce pune presiune suplimentară pe calendarul de implementare.
„Părerea mea e că războiul PSD-ului nu e cu Ilie Bolojan, ci este cu România în acest moment, pentru că suntem în nişte circumstanţe foarte dificile internaţionale, cu nişte lucruri pe care le ai de făcut acum prin PNRR, de exemplu. Până pe 31 august nu era momentul să creezi o astfel de situaţie. Deci regretul meu este că a existat cumva punerea interesului unui partid peste interesul naţional”, a subliniat Dragoş Pîslaru.
Calendar accelerat de implementare până la 31 august
Guvernul a stabilit un plan de acțiune cu monitorizare bilunară, cu obiectivul finalizării reformelor până la 31 august, termen critic pentru PNRR.
Executivul consideră că respectarea acestui calendar este esențială pentru evitarea pierderii fondurilor europene și pentru menținerea credibilității României în fața Comisiei Europene.
Reformele din PNRR nu vizează doar absorbția fondurilor europene, ci și restructurarea unor domenii-cheie ale statului:
- digitalizarea și eficientizarea administrației fiscale
- creșterea transparenței în utilizarea resurselor publice
- reformarea politicilor energetice și de mediu
- consolidarea guvernanței corporative în companiile de stat
Potrivit Ministerului Investițiilor, implementarea acestor măsuri ar putea reduce semnificativ spațiul de decizie discreționară și ar crește predictibilitatea instituțională.
Guvernul transmite un mesaj de continuitate și fermitate privind implementarea PNRR, în ciuda tensiunilor politice și a riscurilor financiare ridicate.
Finalizarea celor 14 reforme majore rămâne o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene și pentru modernizarea structurală a României în următorii ani.
„Sunt nişte reforme care au aşteptat în sertare foarte mult timp, fără vreo intenţie de a le scoate la suprafaţă, pentru că îţi lăsau discreţionar, fie la nivelul central, fie la nivel local, ca să înţeleagă oamenii pe şleau: cu cât ai ceva mai puţin transparent, unde decizia nu e bazată pe reguli şi unde poţi să faci lucruri cu intervenţie politică, cu atât interesul politicienilor din guvernele anterioare de a le scoate la suprafaţă, de a pune criterii obiective, sunt mai mici, pentru că nu le ieşea nimic din chestia asta. Nu sugerăm că e o zonă de corupţie, dar e o zonă de putere, de influenţă. Deci eu nu acuz pe nimeni că făcea, că obţinea şpagă sau corupţie din astea, deşi sunt poate cazuri şi de genul ăsta, adică se vedeau cutiile de pantofi. Dar încerc să spun că cu siguranţă chestia că stă în pixul unei persoane să-ţi dea un teren public sau să-ţi dea un acces privilegiat la anumite resurse, asta este ceva ce cred că Ilie Bolojan acum cred că a băgat spaima în multă lume din zona politică. Şi mie mi se pare că cu garnitura de miniştri pe care îi avem acum şi cu măsurile de reformă pe care le punem înainte, o să reducem major din aceste zone negre sau gri ale economiei”, a mai spus Pîslaru.
| Nr. | Instituție | Jalon / Țintă | Descriere | Risc / Penalitate |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor | Jalon 4 | Lege privind noul mecanism economic pentru resursele de apă din România | Inclus în pachet de risc major |
| 2 | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor | Jalon 31 | Act normativ pentru sectoarele cu impact asupra biodiversității | > 972 milioane euro |
| 3 | Ministerul Dezvoltării | Jalon 315 | Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor | Risc ridicat PNRR |
| 4 | Ministerul Energiei | Jalon 126 | Strategia națională privind hidrogenul + modificări legislative | > 972 milioane euro |
| 5 | Ministerul Energiei | Jalon 128 | Măsuri de decarbonizare în încălzire și răcire | > 972 milioane euro (posibilă suspendare plată) |
| 6 | Ministerul Energiei | Jalon 116 | Acte normative și reglementări implementate prin HG/ordine ministeriale | > 770 milioane euro |
| 7 | Ministerul Energiei | Ținta 119a | Scoaterea din operare a capacităților pe cărbune/lignit | Risc de neîndeplinire |
| 8 | Ministerul Finanțelor | Jalon 196 | Creșterea colectării veniturilor fiscale | În monitorizare |
| 9 | Ministerul Finanțelor | Jalon 197 | Reforma ANAF și creșterea conformării fiscale | Risc ridicat |
| 10 | Ministerul Finanțelor | Jalon 198 | Modernizarea administrației vamale | În implementare |
| 11 | Ministerul Muncii | Jalon 420 | Nou cadru de salarizare în sectorul public | Risc de întârziere |
| 12 | Secretariatul General al Guvernului | Ținta 442 | Guvernanță corporativă în companiile de stat | Risc PNRR |
| 13 | Agenția Națională de Integritate | Jalon 431 | Actualizarea legislației de integritate în funcția publică | Risc ridicat |
| 14 | Ministerul Agriculturii | Jalon 509 | Utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă | Risc de neimplementare |
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





