Restricție în România pentru proprietarii de teren agricol. Nu pot vinde cui doresc. Cine nu are drept de achiziție

Proprietarii de teren agricol din România nu au întotdeauna libertatea de a-l vinde cui doresc. Legislația în vigoare, actualizată și aplicată inclusiv în 2025–2026, impune reguli stricte privind tranzacțiile cu teren agricol. Statul a stabilit categorii clare de cumpărători și proceduri obligatorii înainte ca o vânzare să poată fi finalizată.

Cine are prioritate la cumpărarea unui teren agricol potrivit legislației în vigoare

În România, vânzarea unui teren agricol situat în extravilan este reglementată prin Legea nr. 17/2014, modificată semnificativ în ultimii ani pentru a limita tranzacțiile speculative și pentru a proteja exploatațiile agricole locale. Conform acestor reguli, proprietarul nu poate vinde teren agricol direct oricărei persoane, fără a respecta dreptul de preempțiune al anumitor categorii.

Dreptul de preempțiune presupune că anumite persoane sau entități au prioritate la cumpărare înaintea altor potențiali cumpărători. Printre aceștia se numără coproprietarii terenului, arendașii care exploatează terenul agricol, proprietarii de terenuri agricole vecine și tinerii fermieri. În anumite situații, statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, poate avea la rândul său prioritate.

Conform art. 4 din Legea nr. 17/2014, ordinea de prioritate este următoarea:

• 1 Arendașul – dacă are un contract de arendă valabil și înregistrat la primărie;
• 2 Proprietarii vecini – persoanele fizice sau juridice care dețin terenuri agricole învecinate;
• 3 Tinerii fermieri – persoane sub 40 de ani care desfășoară activități agricole;
• 4 Persoanele cu domiciliul / sediul în localitatea unde se află terenul;
• 5 Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului (ADS) – în lipsa altor preemptori.
• Fiecare categorie poate cumpăra numai dacă își manifestă intenția în termenul legal și la prețul cerut de vânzător.

Procedura este clar stabilită: proprietarul care dorește să vândă teren agricol trebuie să depună o ofertă de vânzare la primăria localității unde se află terenul. Oferta este afișată public, iar persoanele cu drept de preempțiune au un termen legal pentru a decide dacă doresc să cumpere în aceleași condiții.

Dacă niciuna dintre aceste categorii nu își exercită dreptul, terenul poate fi vândut altor cumpărători, însă doar după finalizarea procedurii legale. În 2025, Ministerul Agriculturii a confirmat că aceste reguli continuă să fie aplicate strict pentru a proteja terenurile agricole și pentru a limita achizițiile speculative.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor să cumpere teren agricol

Regulile nu se limitează doar la dreptul de preempțiune. Persoanele sau companiile care doresc să cumpere teren agricol în România trebuie să îndeplinească și anumite criterii stabilite prin lege.

De exemplu, cumpărătorii trebuie să demonstreze că desfășoară activități agricole sau că au intenția de a utiliza terenul în scop agricol. În cazul persoanelor juridice, legea impune condiții suplimentare legate de sediul social, structura acționariatului și activitatea economică desfășurată.

Un alt element important introdus prin modificările legislative recente este obligația de a păstra destinația agricolă a terenului. Practic, cumpărătorii nu pot transforma teren agricol în alt tip de teren fără proceduri administrative complexe și aprobări suplimentare.

De asemenea, legislația impune restricții privind revânzarea rapidă. Dacă un cumpărător decide să vândă terenul agricol înainte de opt ani de la achiziție, acesta poate fi obligat să plătească un impozit suplimentar semnificativ asupra câștigului obținut.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii, în România existau în 2025 aproximativ 13,3 milioane de hectare de teren agricol, dintre care peste 9 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Tocmai dimensiunea acestei resurse strategice a determinat autoritățile să introducă reguli mai stricte privind tranzacțiile.

Situațiile în care proprietarii nu pot vinde liber teren agricol

Există mai multe situații în care proprietarii nu pot vinde liber teren agricol, chiar dacă sunt titularii dreptului de proprietate. În primul rând, tranzacția nu poate avea loc dacă procedura privind dreptul de preempțiune nu este respectată.

De asemenea, vânzarea poate fi blocată dacă documentația cadastrală nu este completă sau dacă terenul este implicat într-un litigiu juridic. Autoritățile locale verifică aceste aspecte înainte de aprobarea finală a tranzacției.

Un alt caz în care vânzarea poate fi restricționată apare atunci când terenul agricol face parte din exploatații agricole consolidate sau din proiecte de interes strategic pentru agricultură. În astfel de situații, autoritățile pot interveni pentru a menține structura exploatațiilor.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în ultimii ani, prețul terenurilor agricole a crescut constant. În 2025, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România a depășit 8.000 de euro, iar în unele zone agricole performante din vestul țării a trecut de 12.000 de euro pe hectar.

Această evoluție a pieței este unul dintre motivele pentru care legislația privind teren agricol rămâne strictă. Autoritățile încearcă astfel să evite concentrarea excesivă a terenurilor în mâinile unor investitori speculativi și să mențină controlul asupra unei resurse esențiale pentru economia agricolă a țării.