Procesul de retragere a fost activat la nivel guvernamental
În cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, difuzată pe 19 ianuarie, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că Executivul de la Chișinău a început demersurile pentru denunțarea acordurilor fundamentale care stau la baza participării Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente.
Retragerea din CSI se realizează prin denunțarea acelor documente care consfințesc statutul de membru al organizației, iar odată finalizate procedurile guvernamentale, documentele vor fi înaintate Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale.
„Statutul CSI, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI din 8 decembrie 1991, precum și anexa din 22 decembrie 1991 vor fi denunțate. Asta înseamnă că Republica Moldova nu va mai fi oficial membră a CSI. Procesul deja a început, iar la începutul noii sesiuni a Parlamentului documentele vor ajunge la legiuitori. Până la mijlocul lunii februarie vom finaliza procedurile în Guvern”, a explicat șeful diplomației.
Ce urmează
Potrivit lui Popșoi, Guvernul intenționează să finalizeze etapa tehnică până la jumătatea lunii februarie. Ulterior, Parlamentul va decide prin vot denunțarea oficială a celor trei acorduri fundamentale, moment în care Republica Moldova nu va mai fi, din punct de vedere juridic, stat membru al CSI.
Ieșirea din organizație se face treptat, prin instrumente juridice, iar procesul este considerat unul normal din perspectiva autorităților, având în vedere direcția strategică de integrare în Uniunea Europeană.
Peste 280 de acorduri semnate în cadrul CSI. Multe sunt depășite
Republica Moldova a semnat în total aproximativ 283 de acorduri în cadrul Comunității Statelor Independente. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar alte circa 60 se află în prezent în procedură de denunțare.
Ministrul precizează că un număr semnificativ de acorduri nu mai produc efecte reale și au fost abandonate și de alte state din CSI fără a exista consecințe practice.
Popșoi a subliniat că doar acordurile care contravin integrării europene vor fi retrase, în timp ce altele vor putea fi păstrate dacă sunt compatibile cu legislația UE și aduc beneficii economice sau administrative:
„O parte din ele, atât timp cât nu contravin aflarea noastră în Uniunea Europeană și dacă aduc beneficii, nu există niciun temei pentru denunțarea lor. Dar juridic, în cel mai scurt timp, Republica Moldova nu va mai face parte din CSI”, a declarat ministrul.
Un pas predictibil în contextul traseului european al Moldovei
Decizia vine într-un moment în care relația Chișinăului cu Bruxellesul a devenit prioritară. Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat la Uniunea Europeană în 2022, iar procesul de aliniere juridică și instituțională continuă accelerat.
În acest context, autoritățile consideră că apartenența formală la o organizație fondată după destrămarea URSS nu mai corespunde obiectivelor politice și de securitate ale capitalei moldovene.
De altfel, organizarea CSI s-a aflat în ultimii ani în stagnare, iar unele state și-au redus semnificativ participarea sau s-au distanțat de mecanismele economice și politice ale acesteia.
Relațiile Moldovei cu CSI în ultimii ani
Deși Moldova a fost stat membru CSI din 1991, relația cu organizația nu a fost constantă. În ultimul deceniu, Chișinăul a participat selectiv la reuniuni și a redus progresiv implicarea practică în structurile CSI, în special după 2022.
Unele acorduri economice sau tehnice au continuat să fie utilizate punctual, însă mecanismele politice ale organizației au fost accesate tot mai rar, iar președintele Republicii Moldova nu a participat la summit-urile recente ale organizației.
Ce poate urma după retragerea oficială
După denunțarea celor trei acorduri de bază și adoptarea deciziei de către Parlament, Republica Moldova devine, din punct de vedere juridic, stat non-membru. Rămâne deschisă însă posibilitatea ca anumite acorduri sectoriale să fie păstrate bilateral sau adaptate, dacă nu intră în conflict cu normele europene.
Procesul nu este așteptat să producă impact economic imediat, întrucât multe dintre acordurile CSI nu mai erau active sau efective în ultimii ani. Totuși, unele schimburi comerciale, în special în domeniul agroalimentar și energetic, ar putea necesita ajustări ulterioare prin tratate bilaterale.
