Creștere de consum și presiune pe sistem în zilele de ger
Analiza AEI arată că frigul din perioada 14 – 18 ianuarie 2026 a pus simultan presiune pe consumul de gaze și electricitate, cu efect imediat pe piață.
„Când vine gerul, România intră în modul de supravieţuire. Nu în modul de eficienţă, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcţional. Modul „Doamne-ajută şi să nu se strice nimic”. Între 14 şi 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele şi electricitatea. Şi, ca de obicei, ţara a simţit instantaneu efectul”, spune Dumitru Chisăliță.
Potrivit datelor analizate, consumul zilnic de gaze a crescut cu 5%, alimentat de încălzirea populației, de CET-uri, de industrie și de creșterea tranzitului de gaze spre Republica Moldova cu 15%. În paralel, consumul orar de electricitate la vârf a urcat cu 7%, în special în zonele unde românii au apelat la soluții electrice pentru încălzire.
„În mod normal, acest „cocktail” înseamnă o singură concluzie: scumpiri. Pentru că, în România, energia nu e ieftină când e nevoie de ea”, afirmă reprezentantul AEI.
Prețul gazului a crescut, piața a reacționat imediat
Pe fondul cererii ridicate, prețul gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU gaze) a avansat cu 13% din 14 ianuarie.
„Asta nu e „o fluctuaţie”. E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare s-a intensificat, iar capacităţile de import şi tranzit au devenit puncte nevralgice”, explică Chisăliță.
Specialistul subliniază că, în astfel de situații, gazul devine resursă critică, iar orice economie contează, mai ales când importurile sau tranzitul ating limite sensibile.
Fenomen rar: gaz mai scump, curent mai ieftin
AEI observă că, paradoxal, în perioada de creștere a prețului la gaze, piața de electricitate a reacționat invers.
„În acelaşi interval în care gazul s-a scumpit, PZU la electricitate a scăzut cu 35%”, notează analiza. Acest lucru contrazice logica ultimilor ani din Europa, unde „gaz scump = curent scump”, cu efecte dure asupra economiei și populației.
Explicația venea din mixul energetic, nu din intervenții administrative: „Nu pentru că Guvernul a fost genial. Nu pentru că autorităţile au planificat magistral. Ci pentru că a bătut vântul şi oferta ieftină a crescut masiv”, subliniază Chisăliță.
Eolianul a crescut puternic în acele zile, reducând producția pe cărbune și importurile și înlocuind energia produsă pe gaz.
Economii semnificative de gaz datorită eolianului
Potrivit AEI, în noaptea de 17 spre 18 ianuarie, producția pe hidrocarburi folosite pentru generarea energiei electrice s-a redus la jumătate, iar în prima parte a zilei de 18 ianuarie cu 25%.
Rezultatul: aproximativ 2,8 milioane mc de gaze au fost economisiți într-o singură zi, într-un moment în care consumul intern era ridicat, iar tranzitul spre Republica Moldova intens.
„Fără această „plasă” oferită de producţia eoliană, în România ar fi nevoie de până la 2,8 milioane mc/zi suplimentar, ceea ce ar fi putut împinge importurile plus tranzitul de gaze până la limite problematic de atins”, arată analiza.
Chisăliță consideră că acesta este un exemplu concret de solidaritate energetică: „Gazul neconsumat în România înseamnă mai multă stabilitate şi predictibilitate şi peste Prut. Asta e solidaritate energetică reală, nu postări pe reţele sociale”.
Concluzia AEI: zi de „securitate energetică”, nu de improvizație
Pentru AEI, ziua de 18 ianuarie 2026 a fost demonstrativă:
„18 ianuarie 2026 nu a fost doar o zi cu vânt. A fost o zi în care România a văzut, negru pe alb, cum arată un episod de securitatea energetică, nu improvizaţie, nu „merge şi-aşa”, ci alternativă reală, ieftină şi disponibilă”.
Strategie pentru viitor: stocare, flexibilitate și autonomie energetică
În final, reprezentantul AEI subliniază că eolianul are un rol real, dar nu suficient, și că acest episod trebuie urmat de politici strategice.
El recomandă: diversificarea surselor, dezvoltarea capacităților flexibile, stocare de energie, management inteligent al cererii și investiții în „autonomie energetică”.
