Facturile la curent pot scădea cu până la 35%. Dumitru Chisăliță: Oamenii n-au încredere în soluțiile alternative

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține că mulți consumatori casnici plătesc mai mult decât ar trebui la energie electrică. El spune că o simplă schimbare de furnizor poate reduce costurile, mai ales în lunile reci.

Dumitru Chisăliță spune că iarna 2026 poate fi mai ieftină cu un alt contract de energie

Dumitru Chisăliță afirmă că românii care vor scoate mai mulți bani din buzunar în ianuarie 2026, mai ales cei care se încălzesc cu energie electrică, ar fi putut diminua semnificativ costurile prin alegerea unei oferte mai bune din piață. El susține că încă nu este prea târziu pentru o decizie, deoarece iarna nu s-a încheiat și ar mai fi aproximativ trei luni de frig.

În analiza sa, Chisăliță arată că există deja oferte sub 1 leu/kWh. El spune că aceste oferte pot fi cu până la 35% mai mici față de cele actuale, iar diferența s-ar vedea direct în factură, lună de lună. Mesajul său este că scăderea costurilor nu vine neapărat din reducerea consumului, ci din alegerea unei oferte mai avantajoase.

„Cei care vor scoate mai mulţi bani din buzunare în luna ianuarie 2026, din cauza încălzirii cu energie electrică, ar fi putut reduce costurile semnificativ dacă şi-ar fi schimbat furnizorul, alegând o ofertă mai avantajoasă din piaţă. Totuşi, încă nu este prea târziu să iei o decizie inteligentă, pentru că iarna nu s-a terminat şi mai avem aproximativ trei luni de frig în faţă. În acest moment există oferte sub 1 leu/kWh, cu până la 35% mai mici faţă de cele actuale, iar diferenţa se va vedea direct în factură, luna de lună”, a afirmat Dumitru Chisăliţă într-o analiză.

AEI leagă scumpirea energiei de reliberalizarea din 2025 și de lipsa de încredere a consumatorilor

Asociația Energia Inteligentă susține că România a intrat din iulie 2025 într-o piață de energie reliberalizată, iar schimbarea a fost făcută brusc. În această interpretare, după ani de plafonări și intervenții, statul ar fi retras protecția fără pregătire, fără comunicare și fără instrumente de tranziție.

AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni. A urmat un scandal public, însă asociația spune că nu a existat o reformă reală. În același timp, atrage atenția că, la doar câteva luni după acest șoc, piața oferă tarife sub 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar acestea sunt prezentate ca fiind cu peste 35% mai mici decât prețul mediu plătit de majoritatea gospodăriilor.

Chisăliță susține că românii nu plătesc energia scumpă pentru că ar fi puțină, ci pentru că le este teamă să mai schimbe furnizorul. În analiza lui, problema nu ar fi una strict economică, ci una psihologică. AEI afirmă că oamenii au trecut printr-o perioadă de haos, cu facturi foarte mari, plafonări, schimbări de reguli și mesaje contradictorii, iar acest lucru ar fi dus la blocaj în momentul în care apare o ofertă mai bună.

„După ani de plafonări şi intervenţii, statul a retras protecţia fără pregătire, fără comunicare şi fără instrumente de tranziţie. Rezultatul a fost o creştere medie a preţului la electricitate de peste 60% în câteva luni. A urmat un scandal public, dar fără o reformă reală. Paradoxul este că, la doar câteva luni după acest şoc, pe piaţă există oferte sub 1 leu/kWh, cu TVA inclus (preţul mediu plafonat era de 0,79 lei/kWh) – cu peste 35% mai mici decât preţul mediu plătit de majoritatea gospodăriilor. Şi totuşi, marea masă a consumatorilor nu se mută. De ce? Răspunsul nu este economic. Este psihologic. După trei ani de haos – facturi explodate, plafonări arbitrare, schimbări de reguli şi mesaje contradictorii – românii nu mai percep energia ca pe un serviciu. O percep ca pe un pericol. Când preţul creşte cu 60% peste noapte, creierul nu mai face calcule. Intră în regim de supravieţuire: „mai bine nu schimb nimic”. Aşa apare ceea ce economiştii numesc „status quo bias” – dar în România el a fost amplificat până la blocaj. Chiar şi o ofertă cu 35% mai ieftină este privită ca suspectă, nu ca oportunitate. „Sigur e o capcană.” „Sigur vor mări după.” „Mai bine rămân unde sunt. Chiar dacă plătesc mult mai mult”, menţionează asociaţia.

Schimbarea furnizorului durează puțin, dar oamenii se blochează în birocrație și frică

Chisăliță afirmă că schimbarea furnizorului poate dura zece minute online, dar mulți oameni nu știu exact ce se întâmplă după. În lista de temeri sunt incluse întrebări legate de cine facturează, când se face schimbarea, dacă rămân datorii sau dacă există riscul să rămână fără curent.

AEI susține că această neclaritate întreține situația actuală și duce la o piață liberalizată doar pe hârtie, dar înghețată în realitate. Concluzia lor este că oamenii ajung să plătească mai mult nu pentru că nu există alternative, ci pentru că nu au încredere să le folosească.

„Deşi schimbarea furnizorului durează zece minute online, oamenii nu ştiu cine facturează, când se schimbă, dacă rămân cu datorii sau fără curent. Acest lucru nu este un accident, ci protejează status quo-ul. Rezultatul este o piaţă liberalizată pe hârtie şi îngheţată în realitate. Oamenii plătesc mai mult nu pentru că nu există alternative, ci pentru că nu au încredere să le folosească. Cum s-ar putea sparge acest blocaj? Nu prin noi plafonări, ci prin atacarea directă a fricii”, se mai precizează în document.

Asociația propune și câteva idei care ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Printre ele se află o garanție de stat prin care diferența ar fi returnată dacă, după schimbarea furnizorului, factura ar ieși mai mare. AEI mai vorbește despre un contract standard recomandat de ANRE și despre un portal public care să arate media ultimelor prețuri încheiate pentru populație, astfel încât economiile să fie mai ușor de înțeles și de comparat.

„Un contract standard de o pagină, recomandat de ANRE, ar elimina capcanele. Un portal public care să prezinte media ultimelor preţuri încheiate pentru populaţie, ar transforma economiile din abstract în emoţie. Dar aceste lucruri nu se întâmplă. Pentru că o piaţă care funcţionează ar tăia profiturile unor furnizori, dintre care mulţi sunt legaţi direct sau indirect de stat şi de politică. Ar tăia din taxele şi accizele care ajung la stat. România nu are o criză de energie. Are o criză de încredere. Iar până când frica nu va fi tratată ca problemă centrală, milioane de oameni vor continua să plătească cu 30-40% mai mult, de bunăvoie, într-o piaţă care ar putea fi ieftină, dar este ţinută scumpă prin tăcere şi inerţie”, susţin reprezentanţii asociaţiei.