Rep. Moldova, obligată să cumpere energie de urgență din România. Atacurile din Ucraina au perturbat infrastructura
SURSA FOTO: Dreamstime - Republica Moldova, din nou dependentă de importurile de energie din România
Republica Moldova a fost nevoită, în ultimele zile, să importe energie electrică de urgență din România pentru a asigura continuitatea alimentării cu electricitate, după ce atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina au provocat perturbări majore în sistemele regionale de transport și distribuție a energiei.
Republica Moldova, din nou dependentă de importurile de energie din România
În ultimele zile, Republica Moldova a fost nevoită să apeleze la importuri urgente de electricitate din România, pentru a menține stabilitatea alimentării cu energie. Situația a apărut după dezechilibre majore în fluxurile regionale, generate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au afectat întregul sistem din zonă.
Specialiștii avertizează că vulnerabilitatea Republicii Moldova rămâne extrem de ridicată, în lipsa unor capacități interne semnificative de producere a energiei. Orice criză externă poate provoca rapid dezechilibre greu de gestionat, iar măsurile imediate de protecție se rezumă, în mare parte, la reducerea consumului și la utilizarea rațională a resurselor disponibile.
Autoritățile de la Chișinău au încercat încă de anul trecut să întărească siguranța energetică, solicitând Uniunii Europene sprijin prin instalarea unor centrale modulare, însă aceste echipamente nu au fost încă livrate.
Pe termen mediu și lung, guvernul mizează pe un plan amplu de modernizare a sectorului energetic, care prevede extinderea rețelelor de transport și investiții consistente în surse regenerabile, pentru a limita dependența de importuri și a asigura o mai mare stabilitate a sistemului național.

Sectorul energetic al Republicii Moldova, unul dintre cele mai vulneranile domenii strategice de peste Prut
Sectorul energetic al Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai vulnerabile domenii strategice ale statului, marcat de o dependență îndelungată de resurse importate, în special de gazele naturale provenite din Federația Rusă. Lipsa unor zăcăminte proprii consistente și capacitățile reduse de producere a electricității au expus țara la presiuni geopolitice și la fluctuațiile de pe piețele internaționale, cu efecte directe asupra stabilității economice și sociale.
Contextul regional complicat continuă să amplifice aceste riscuri. Sincronizarea sistemului energetic moldovenesc cu rețelele Ucrainei și Europei de Vest face ca orice avarie majoră produsă de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene să se resimtă indirect și în Republica Moldova. În astfel de momente, sprijinul României devine esențial, prin furnizarea de energie electrică de urgență pentru menținerea funcționării rețelei naționale.
Un pas decisiv spre reducerea dependenței de vechile rute energetice a fost conectarea Republicii Moldova, din martie 2022, la sistemul european ENTSO-E, ceea ce deschide accesul la piața energetică occidentală și oferă alternative de aprovizionare mai sigure.
Republica Moldova a adoptat o Strategie Energetică pentru 2050
Pentru a consolida independența energetică, autoritățile de la Chișinău au adoptat o Strategie Energetică pentru orizontul 2050, însoțită de planuri concrete de implementare. Printre priorități se numără diversificarea furnizorilor și rutelor de import pentru gaze și electricitate, inclusiv prin achiziții de pe piețele angro europene și cooperare cu state precum Azerbaidjanul.
Interconectarea cu România rămâne o piesă centrală a acestui demers. Proiectele bilaterale de infrastructură urmăresc să întărească legătura dintre cele două sisteme energetice, oferind Moldovei un sprijin stabil în perioadele dificile și o alternativă reală la dependențele tradiționale.
Totodată, statul pune accent pe extinderea producției de energie regenerabilă. Capacitățile instalate în domeniul solar, eolian și hidro au crescut constant, iar țara se apropie de pragul de 25% din consumul total acoperit din surse verzi. În paralel, sunt promovate programe de eficiență energetică în industrie, transport și locuințe, susținute financiar și logistic de Uniunea Europeană și alți parteneri internaționali.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





