Bruxelles modifică regulile verzi pentru firme. Ajustările legislative propuse de instituțiile UE
Acordul politic obținut la nivelul Uniunii Europene marchează o modificare importantă în arhitectura normelor ecologice aplicate companiilor, norme introduse în precedentul mandat al Comisiei Europene.
Publicația Politico notează că în interiorul instituțiilor europene există percepția că această schimbare reprezintă o reușită pentru Ursula von der Leyen, aflată în al doilea mandat de președintă a Comisiei, care a promis reducerea volumului de birocrație în relația cu întreprinderile.
Contextul este unul paradoxal, având în vedere că tot sub conducerea Ursulei von der Leyen a fost lansat, în 2019, Pactul verde european. Atunci, Comisia a stabilit o agendă amplă, orientată spre transformarea economiei europene, cu obiectivul neutralității climatice în 2050.
Printre direcțiile prioritare anunțate s-au numărat trecerea către energie curată, consolidarea economiei circulare, politici pentru transport sustenabil și măsuri pentru protejarea biodiversității, alături de ținta reducerii emisiilor cu 55% până în 2030.
În practică, însă, mediul de afaceri a reclamat că o parte dintre regulile adoptate au condus la încetinirea proceselor de inovare și a ritmului de dezvoltare, fiind necesare numeroase documente, evaluări și raportări pentru demonstrarea conformării climatice. Pentru multe companii, acest volum de cerințe administrative a devenit o barieră în activitatea curentă.
O lege menită să reducă semnificativ sarcinile administrative pentru companiile europene
Noua legislație, prezentată ca primul proiect dintr-un pachet mai amplu de simplificare, vizează o restrângere clară a obligațiilor de divulgare a informațiilor privind sustenabilitatea corporativă. Intenția declarată este ca firmele să poată opera într-un cadru mai simplificat, considerat esențial pentru creșterea competitivității pe piețele internaționale.
Potrivit acordului convenit marți, peste 80% dintre companiile europene vor fi excluse de la obligațiile detaliate de raportare în materie de mediu. Finalizarea acestui compromis survine după un an de negocieri intense între instituțiile europene, investitori și reprezentanți ai societății civile, într-un context în care impactul schimbărilor climatice în Europa continua să se accentueze.
Pachetul de modificări, propus inițial de Comisie în februarie anul trecut, a fost conceput ca răspuns la sesizările firmelor privind costurile ridicate ale documentațiilor necesare pentru conformare. Numeroase companii au susținut că reglementările ecologice impuse în UE au afectat ritmul de creștere și au diminuat competitivitatea în raport cu firme din Statele Unite sau China.
Cine rămâne obligat să raporteze și ce norme se schimbă la „regulile verzi”
Acordul convenit între negociatorii Parlamentului European, Consiliului UE și Comisiei introduce modificări în două acte legislative centrale în arhitectura ecologică a blocului comunitar: Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) și Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD).
Potrivit noilor dispoziții, obligațiile de raportare vor rămâne valabile doar pentru companiile cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de 450 de milioane de euro. În ceea ce privește diligența necesară în lanțul de aprovizionare, normele se vor aplica exclusiv celor mai mari firme – cele care depășesc 5.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de minimum 1,5 miliarde de euro.
Anterior, legislația impunea colectarea și publicarea unui volum extins de date: de la emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de apă până la modul în care temperaturile ridicate afectau condițiile de muncă, scurgerile de substanțe chimice sau respectarea legislației muncii în întreaga rețea globală de furnizori.
De asemenea, companiile incluse în noile praguri nu vor mai avea obligația elaborării unor planuri detaliate de tranziție către reducerea emisiilor. O schimbare notabilă o reprezintă și eliminarea cadrului juridic european care oferea cetățenilor posibilitatea de a trage la răspundere firmele pentru efectele activității furnizorilor asupra drepturilor omului sau mediului.
Un pas important pentru mediul de afaceri din UE
Textul acordului urmează să fie supus votului final în Parlamentul European pe 16 decembrie. Deputații au, astfel, posibilitatea de a aproba sau respinge documentul, dacă apreciază că soluția compromisului diferă prea mult de poziția inițială a legislativului.
În momentul anunțării acordului, ministrul danez pentru afaceri europene, Marie Bjerre, a declarat că:
„Acesta este un pas important către obiectivul nostru comun de a crea un mediu de afaceri mai favorabil pentru a ajuta companiile noastre să crească și să inoveze”.
Danemarca, aflată la conducerea Consiliului UE până la finalul anului, a coordonat negocierile între statele membre.
Negocierile din Parlament au fost conduse de Jörgen Warborn, eurodeputat al Partidului Popular European, care a afirmat că:
„Acest acord aduce o reducere istorică a costurilor. Am obținut ceva foarte bun pentru întreprinderile din Europa… Sper că acest pachet omnibus va ajunge la destinația finală săptămâna viitoare la Strasbourg, unde îl vom vota în plen”.
Un compromis politic cu implicații asupra echilibrului din Parlament
Adoptarea acestui compromis legislativ a avut și o componentă politică semnificativă. Pentru a asigura majoritatea necesară, Partidul Popular European a colaborat cu formațiuni de extremă dreapta, încălcând astfel ceea ce, în mod informal, era considerat un cordon sanitar între partidele mainstream și cele din zona radicală.
Această colaborare deschide un precedent pentru viitoare negocieri legislative, într-un moment în care instituțiile europene trebuie să balanseze două direcții majore: stimularea creșterii economice și continuarea politicilor climatice asumate la nivelul Uniunii.
